Primăria Municipiului Chișinău informează că din cele 2711 blocuri de locuințe multietajate din Capitală, care primesc agent termic centralizat, până în prezent, 20 noiembrie, au fost conectate la încălzire 2510 blocuri sau 93% din numărul total. Potrivit responsabililor, restul blocurilor vor fi conectate pe parcursul săptămânii curente.

Situația privind conectarea la agent termic pe sectoare:

Ciocana – din 365 blocuri – conectate 360;
Centru – din 442 blocuri – conectate 374;
Râșcani – din 686 blocuri – conectate 655;
Botanica – din 675 – conectate 628;
Buiucani – din 543 blocuri – conectate 493.

În suburbii, din totalul de 171 de blocuri locative cu încălzire centralizată, au fost deja conectate la agentul termic 148.

Responsabilii spun că obiectivele de asistență socială și instituțiile medicale din subordinea Direcției generale asistență medicală și socială sunt conectate toate la sursa centralizată de agent termic.

Din cele 154 de grădinițe, toate au fost conectate la încălzire, inclusiv cele din suburbii, iar ce ține de instituțiile de învățământ primar și secundar: din cele 131 de unități sunt conectate 130.

Totodată, au fost conectate la căldură 24 de instituții de învăţământ extraşcolar și mai urmează o singură instituție – Liceul „Grigore Vieru” din Băcioi, unde sunt desfășurate lucrări de reparație capitală a sistemului de încălzire.

În context, viceprimarul Ilie Ceban a solicitat responsabililor municipali să monitorizeze situația privind conectarea fondului locativ la sursa de încălzire, pentru ca toți locuitorii să beneficieze de agent termic în apartamente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agent termic #blocuri locative #Chisinau #incalzire

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.