Expoziție la Parlament: „Flori pe Prut: 35 de ani de la primul Pod de Flori”, imagini - document din 1990

O expoziție inedită de fotografie, intitulată „Flori pe Prut: 35 de ani de la primul Pod de Flori”, a fost inaugurată luni, 6 mai, în incinta Parlamentului Republicii Moldova, pentru a marca un moment definitoriu în istoria relațiilor dintre cele două maluri ale Prutului. Organizată de Agenția Informațională de Stat „Moldpres”, în parteneriat cu Agenția Națională de Presă „Agerpres”, expoziția redă momentele încărcate de emoție și simbolism din acea zi istorică, comunică MOLDPRES.

Evenimentul comemorează primul Pod de Flori, care a avut loc la 6 mai 1990, când mii de români și moldoveni s-au întâlnit simbolic la graniță, fără pașapoarte sau controale, într-o manifestare unică de fraternitate. Expoziția cuprinde 40 de fotografii documentare realizate de fotografi renumiți din Republica Moldova și România, iar lucrările vor fi expuse ulterior și în Parlamentul României.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, prezent la eveniment, a subliniat importanța istorică a Podului de Flori, numindu-l „un gest de curaj și solidaritate” și „un simbol al renașterii conștiinței naționale”.

„Probabil o parte dintre dumneavoastră ați fost martori oculari ai acestor evenimente istorice, când s-a împlinit un vis, îmi permiteți să îl citez pe marele Grigore Vieru, al multor români de pe ambele maluri ale Prutului. Unii visau să ajungă în cosmos, dar moldovenii visau să ajungă în România.

Suntem onorați să găzduim această expoziție. Un mare, mare mulțumesc AGERPRES și MOLDPRES și celor care au venit cu ideea organizării acestei expoziții.

Astfel de expoziții trebuie organizate pentru un public mai larg și nu doar la Parlament. Dacă ne uităm atent la aceste fotografii și astăzi putem să ne regăsim rude și prieteni, care au savurat acest eveniment.

Dacă predecesorii noștri au construit Podul de Flori și au făcut acest pas important pentru neamul românesc, generației noastre îi revine datoria de a construi poduri de piatră”, a subliniat Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La evenimentul de deschidere au participat istorici, fotografi, oficiali, participanți la Podul de Flori din 1990. Istoricul Igor Cașu, director al Agenției Naționale a Arhivelor, a oferit un context detaliat al perioadei, evocând mișcările de eliberare națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, marcate de mitinguri, revendicări identitare și simboluri precum tricolorul românesc.

Directorul Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, Vitalie Hadei, a ținut un discurs în care a mulțumit colegilor de la Agerpres pentru colaborare, dar și Parlamentului Republicii Moldova pentru deschiderea de a fi gazda acestei expoziții.

„Așa cum a spus și domnul președinte Igor Grosu, după 35 de ani de la Podul de Flori, recent am fost martorii demarării lucrărilor pentru construcția, în sfârșit, a unui pod de piatră peste Prut. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm simbolistica evenimentelor de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, atunci când basarabenii au luat cu asalt frontiera impusă pe Prut, dornici să treacă dincolo, dornici să arunce la coșul de gunoi al istoriei despărțirea de frați. Sunt bucuros că Agenția „Moldpres”, împreună cu colegii de la „Agerpres”, a reușit astăzi, prin această expoziție cu imagini inedite, să amintească de Podul de Flori de acum 35 de ani, în evenimente-sincron, organizate în parlamentele de la Chișinău și București”, a menționat Vitalie Hadei.

Prezent la inaugurare, directorul general adjunct al Agenției Naționale de Presă „Agerpres”, Cristian-Dan Durleci-Mateescu, a evidențiat faptul că, după 35 de ani, Prutul este traversat nu doar de oameni, ci și de cultură, informație și energie – simboluri ale unei relații tot mai apropiate între cele două țări.

„Cuvintele sunt de prisos pentru că fotografia valorează cât 1000 de cuvinte. Probabil, privindu-le, vom înțelege mai bine dorința cetățenilor de a trece Prutul. Tot fotografiile ne arată și evoluția lucrurilor după 35 de ani”, a spus Durleci-Mateescu.

Fotograful Mihai Potârniche, unul dintre autorii imaginilor expuse, a subliniat că documentele vizuale expuse „mărturisesc voința sinceră de reunire a fraților despărțiți de Prut”, chiar dacă, la acel moment, Republica Moldova nu era un stat independent.

Expoziția a fost vizitată și de deputatul Oazu Nantoi, care a calificat exponatele drept documente ale acelor vremuri.

„În maniera mea inginerească, regret că podul de flori nu a fost transpus încă în realitate. Aceste fotografii relevă și mult romantism și eliberare de frici. Atunci am început să învățăm ce înseamnă să fim cetățeni ai unei țări libere”, a spus Nantoi.

Expoziția va fi deschisă publicului în Parlamentul Republicii Moldova, urmând să fie inaugurată la ora 16:00 și la Galeriile Madrigal ale Palatului Parlamentului din România, ca parte a efortului comun de rememorare și reafirmare a legăturilor istorice și culturale dintre cele două state.

#podul de flori #expozitie #parlament #Chisinau

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”