Propaganda rusă reciclează aceleași mituri anti-UE în toate țările europene. În Republica Moldova, ca și în alte state, informațiile false sunt generate din aceleași surse și distribuite de rețele locale de actori, a menționat pentru IPN, Alexandru Zgardan, de la Centrul analitic independent Expert-Grup. Potrivit specialistului, un exemplu elocvent este România, care se confruntă momentan cu aceleași mesaje de dezinformare. Același tipar se va repeta și în Moldova, odată cu apropierea alegerilor parlamentare.

Cele mai eficiente mesaje de dezinformare sunt cele cu impact emoțional, bazate pe frică. Printre cele mai frecvente narative false se numără cel că „Moldova își va pierde identitatea națională în UE” – o afirmație contrazisă de politicile UE care protejează și susțin culturile naționale și minoritare. De exemplu, toate actele juridice ale UE sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale, inclusiv cele vorbite de populații mici, precum malteza sau estona, menționează Alexandru Zgardan.

Un alt exemplu este că „Moldova își pierde suveranitatea prin aderarea la UE”. Expertul menționează că semnarea oricărui tratat internațional presupune o formă de limitare a suveranității, dar acest lucru este valabil și în cazul altor structuri. Totuși, doar UE garantează respectarea angajamentelor internaționale.

„UE impune promovarea relațiilor homosexuale și schimbarea de gen la copii” – un alt mit frecvent folosit în societățile conservatoare. În realitate, fiecare stat membru al UE decide propriile politici sociale și de familie, subliniază Alexandru Zgardan.

Legat de mitul că „agricultura moldovenească va fi distrusă în UE din cauza concurenței”, expertul susține că aderarea la UE, dimpotrivă, deschide accesul la o piață mai mare și la subvenții considerabile. Moldova exportă deja produse agricole în UE la niveluri record, iar exemplele României arată beneficiile sprijinului european pentru agricultură.

O altă afirmație, care potrivit expertului nu are temei, este că „toți moldovenii vor pleca din țară și vor veni imigranți în loc”. Dimpotrivă, integrarea în UE ar facilita revenirea moldovenilor din străinătate. În ceea ce privește migranții străini, aceștia tind să aleagă statele dezvoltate, nu cele aflate în tranziție, menționează Alexandru Zgardan.

„UE este în criză și în curând va dispărea” este un alt mit alimentat de creșterea partidelor populiste de extremă dreaptă, eurosceptice, multe dintre ele cu legături suspectate cu regimul de la Kremlin. Acest mit nu are vreun fundament deoarece chiar și aceste partide eurosceptice nu doresc părăsirea UE, după experiența Brexit, care a dus la pierderi colosale pentru economia britanică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandru Zgardan precizează că toate aceste mesaje sunt parte dintr-un efort sistematic și bine coordonat, adaptat la realitățile fiecărei țări, dar cu o structură comună. Consumatorii trebuie încurajați să gândească critic și să acceseze informații din surse verifice.

#mituri #Moldova #UE

Moldovenii nu trebuie să-și schimbe buletinele sau să-și șteargă conturile din EVO după atacul cibernetic asupra sistemelor și registrelor de stat. Datele extrase în urma incidentului nu înseamnă că documentele au fost șterse, iar verificările de până acum nu au arătat că informațiile din registrele de stat ar fi fost modificate.

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) explică faptul că schimbarea buletinului nu ar rezolva nimic în acest caz, deoarece noul document nu schimbă IDNP-ul și nu elimină datele care ar fi putut ajunge în mâinile atacatorilor.

Instituția a precizat și că atacul nu a avut legătură cu versiunea PHP și nu a fost posibil prin exploatarea unor vulnerabilități ale acestei tehnologii.

O altă măsură care a stârnit întrebări a fost dezactivarea temporară a autentificării prin EVOSign și a verificării în doi pași. Potrivit AGE, acestea au fost suspendate pentru verificări suplimentare de securitate, nu pentru că semnătura electronică ar fi fost compromisă.

Nici ștergerea contului din aplicația EVO nu este necesară. AGE menționează că atacul a vizat sistemele informaționale și registrele de stat în care sunt păstrate datele cetățenilor, nu conturile utilizatorilor aplicației.

Clarificările vin după ce, în perioada 19-23 octombrie, au fost furate datele a aproximativ 750.000 de cetățeni. Informațiile extrase includ date de identitate, despre familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și informații financiare, inclusiv IBAN și date din sistemul MPay.

În urma incidentului, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință a Consiliului Național de Securitate. Între timp, directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, a fost demisă, iar în Parlament au fost anunțate audieri în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate.