Propaganda rusă reciclează aceleași mituri anti-UE în toate țările europene. În Republica Moldova, ca și în alte state, informațiile false sunt generate din aceleași surse și distribuite de rețele locale de actori, a menționat pentru IPN, Alexandru Zgardan, de la Centrul analitic independent Expert-Grup. Potrivit specialistului, un exemplu elocvent este România, care se confruntă momentan cu aceleași mesaje de dezinformare. Același tipar se va repeta și în Moldova, odată cu apropierea alegerilor parlamentare.

Cele mai eficiente mesaje de dezinformare sunt cele cu impact emoțional, bazate pe frică. Printre cele mai frecvente narative false se numără cel că „Moldova își va pierde identitatea națională în UE” – o afirmație contrazisă de politicile UE care protejează și susțin culturile naționale și minoritare. De exemplu, toate actele juridice ale UE sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale, inclusiv cele vorbite de populații mici, precum malteza sau estona, menționează Alexandru Zgardan.

Un alt exemplu este că „Moldova își pierde suveranitatea prin aderarea la UE”. Expertul menționează că semnarea oricărui tratat internațional presupune o formă de limitare a suveranității, dar acest lucru este valabil și în cazul altor structuri. Totuși, doar UE garantează respectarea angajamentelor internaționale.

„UE impune promovarea relațiilor homosexuale și schimbarea de gen la copii” – un alt mit frecvent folosit în societățile conservatoare. În realitate, fiecare stat membru al UE decide propriile politici sociale și de familie, subliniază Alexandru Zgardan.

Legat de mitul că „agricultura moldovenească va fi distrusă în UE din cauza concurenței”, expertul susține că aderarea la UE, dimpotrivă, deschide accesul la o piață mai mare și la subvenții considerabile. Moldova exportă deja produse agricole în UE la niveluri record, iar exemplele României arată beneficiile sprijinului european pentru agricultură.

O altă afirmație, care potrivit expertului nu are temei, este că „toți moldovenii vor pleca din țară și vor veni imigranți în loc”. Dimpotrivă, integrarea în UE ar facilita revenirea moldovenilor din străinătate. În ceea ce privește migranții străini, aceștia tind să aleagă statele dezvoltate, nu cele aflate în tranziție, menționează Alexandru Zgardan.

„UE este în criză și în curând va dispărea” este un alt mit alimentat de creșterea partidelor populiste de extremă dreaptă, eurosceptice, multe dintre ele cu legături suspectate cu regimul de la Kremlin. Acest mit nu are vreun fundament deoarece chiar și aceste partide eurosceptice nu doresc părăsirea UE, după experiența Brexit, care a dus la pierderi colosale pentru economia britanică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandru Zgardan precizează că toate aceste mesaje sunt parte dintr-un efort sistematic și bine coordonat, adaptat la realitățile fiecărei țări, dar cu o structură comună. Consumatorii trebuie încurajați să gândească critic și să acceseze informații din surse verifice.

#mituri #Moldova #UE

Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporţie de numai 69%, faţă de media de 85% înregistrată în această perioadă în ultimii cinci ani, iar preţurile ridicate la gaze, motorină şi alţi combustibili sporesc presiunile economice şi politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

Germania şi Ţările de Jos, care deţin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre ţările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Preţurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze şi guvernele să impună atingerea ţintelor naţionale de stocare, transmite News.

Strategia iniţială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, se va încheia rapid, preţurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.

Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze şi electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.

”Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto şi materialele de construcţii.

Presiunea este şi politică. În Germania, AfD a câştigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova şi restabilirea contractelor pentru gaze ruseşti ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea preţurilor combustibililor.