În legea privind managementul funcției publice și al funcționarului public va fi indicat standard vârsta plafon de ocupare a unei funcții publice. O asemenea modificare a fost operată în mai multe acte normative de către deputați, în cadrul ședinței de ieri, 17 februarie, menit să îmbunătățească legea.

Potrivit noilor schimbări aprobate de 56 de deputați, vârsta de plafonare va fi 63 ani, plus cinci ani cumulativ, ceea ce ar reprezenta maxim 68 de ani.

Modificările prevăd revizuirea cadrului normativ ce reglementează funcția publică și statutul funcționarului public în scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane din autoritățile publice.

Noile reglementări concretizează competențele Cancelariei de Stat în domeniul resurselor umane în administrația publică, inclusiv cele ce țin de evidența funcțiilor publice și funcționarilor publici.

De asemenea, se propune excluderea din legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public a prevederilor ce vizează înregistrarea în carnetul de muncă a gradului de calificare, stimulărilor, consemnarea suspendării raporturilor de serviciu etc. Aceste informații vor fi înscrise în registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici.

Prevederile noului proiect reglementează munca la domiciliu și munca la distanță.

Totodată, sunt introduse și norme care pun în sarcina conducătorului autorității publice de a respecta cerințele minime de securitate și sănătate în muncă.

#functionar public #lege #modificare #vârsta

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.