Un ONG pentru drepturile muncitorilor, a declarat că a identificat dovezi ale exploatării lucrătorilor în lanțul de aprovizionare al jucăriilor Labubu, produse de compania chineză Pop Mart, scrie The Guardian.

Jucăria Labubu a câștigat popularitate mondială în 2025, iar cererea este estimată să crească și în 2026. Numai în prima jumătate a anului 2025, linia „Monștrii”, care include Labubu, a generat vânzări de aproape 5 miliarde de yuani (aproximativ 715 milioane de dolari). Directorul executiv al Pop Mart, Wang Ning, a declarat în august că firma este pe cale să atingă venituri de 20 miliarde yuani în 2025.

Conform unei anchete realizată de China Labor Watch (CLW ), a vizat fabrica Shunjia Toys din comitatul Xinfeng, provincia Jiangxi, cu peste 4.500 de angajați, pe parcursul a trei luni în 2025. Cercetătorii au intervievat peste 50 de angajați, inclusiv trei minori cu vârste între 16 și 17 ani, toți lucrând exclusiv la jucăriile Labubu. Investigatorii au descoperit că tinerii angajați nu primeau protecțiile speciale prevăzute de legislația chineză pentru muncitorii sub 18 ani și erau repartizați pe posturi standard pe linia de asamblare, fără diferențe față de angajații adulți.

„Lucrătorii minori, în general, nu au înțeles natura contractelor pe care le-au semnat și nu aveau o idee clară despre statutul lor juridic atunci când au fost întrebați”, se arată în raportul CLW.

Cercetarea a arătat, de asemenea, că lucrătorii semnau frecvent contracte de muncă „în alb”, completând doar datele personale, în timp ce secțiunile privind salariul, durata contractului sau asigurările sociale rămâneau necompletate.

„Lucrătorilor li s-au acordat maximum cinci minute pentru a finaliza procesul și li s-a spus în mod explicit să nu citească sau să completeze alte secțiuni”, a declarat CLW.

Muncitorii au declarat că li s-au impus obiective de producție nerealiste: o echipă de 25-30 de angajați trebuia să asambleze cel puțin 4.000 de jucării Labubu pe zi. Legislația muncii din China limitează orele suplimentare lunare la 36 de ore, dar angajații lucrau adesea peste 100 de ore suplimentare pe lună.

Shunjia Toys are o capacitate oficială de producție de 12 milioane de jucării pe an, cu planuri de extindere la 33 de milioane. CLW a estimat că doar două echipe produceau peste 24 de milioane de unități anual.

„Atunci când cererea pieței crește rapid, producția se extinde adesea mult peste nivelurile planificate, presiunea rezultată fiind suportată direct de lucrători”, a declarat Li Qiang, director executiv CLW.

Pop Mart a declarat că efectuează audituri regulate ale partenerilor din lanțul de aprovizionare și că investighează situația semnalată.

„Dacă constatările vor fi confirmate, vom solicita insistent partenerilor relevanți să implementeze acțiuni corective cuprinzătoare în conformitate cu legile și reglementările locale”, a afirmat un purtător de cuvânt al companiei.

Cei de la Shunjia Toys nu au putut fi contactați pentru comentarii. Condițiile de muncă descrise de CLW nu sunt neobișnuite în sectorul manufacturier din China, unde muncitorii lucrează adesea multe ore pe salarii mici, cu protecții insuficiente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe fondul cererii tot mai mari, a apărut și o piață neagră pentru contrafăcături Labubu, cunoscute sub numele de Lafufus, produse informal, fără supravegherea condițiilor de muncă.

#china #exploatare #fabrica #jucarii #labubu

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.