Activista Sofia Sapega, condamnată în Belarus, ar putea fi transmisă în custodia autorităților de la Kremlin. Aceasta deține cetățenia Federației Ruse.

Declarațiile au fost făcute de liderul de la Minsk Alexandr Lukașenko, transmite TASS. „Îmi pare rău pentru ea. Trebuie să decidem ceva. Este rusoaică. Avem asemenea practică și putem transfera un cetățean rus în Rusia. Să execute pedeapsa acolo. Sau facă ce vor cu ea. Cred că îi va fi de învățătură”, a declara oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sofia Sapega a fost judecată în Belarus pentru administrarea unui canal Telegram care publica date personale ale unor procurori, judecători și funcționari publici. Conform procurorilor de la Minsk, în total au fost afectate cel puțin 238 de persoane. Pe lângă pușcărie, Sapega a fost amendată cu peste 167.000 de ruble bieloruse.

Acuzația invoca faptul că persoanele vizate au început să primească amenințări după ce li s-au făcut publice datele. Sapega se afla în arest la domiciliu din octombrie și a cerut grațierea lui Alexandr Lukașenko.

Polițiștii de la Minsk au reținut-o împreună cu iubitul său, Roman Protasecivi, în mai 2021. Cei doi au fost încătușați după ce autoritățile din Belarus au adus forțat la sol avionul de pe ruta Atena-Vilnius al companiei Ryanair, la bordul căruia se aflau cei doi.

#activistă #condamnare #Lukasenko #Rusia #Sofia Sapega

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.