Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Cheltuieli modeste! BECS anunță CEC că va aloca doar 177 de lei pentru turul doi al alegerilor din cele trei localități

03 Iun. 2022, 17:02
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
03 Iun. 2022, 17:02 // Alegeri //  Realitatea.md

Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) ar urma să cheltuie pentru turul doi al alegerilor locale noi din cele trei localități „tocmai” 177 de lei. Cel puțin asta reiese din anunțul Comisie Electorale Centrale (CEC) de astăzi, 3 iunie.

„Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor a informat Comisia despre soldul de 177,00 lei din contul „Fond electoral”, care va fi utilizat de către acesta în cel de-al doilea tur de scrutin. Totodată, CEC a atenționat repetat concurentul electoral Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor pentru nerespectarea termenelor de declarare a mijloacelor bănești utilizate din contul cu mențiunea „Fond electoral”, se arată în anunțul CEC.

Totodată, CEC a luat act de rapoartele privind finanțarea campaniei electorale a alegerilor locale noi din 29 mai, pentru perioada de 21 – 27 mai, prezentate de concurenții electorali Partidul Democrat din Moldova, Partidul „Nostru”, Partidul „Șor”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul ,,Puterea Oamenilor”.

Amintim că, pe 29 mai curent au avut loc alegeri locale noi în 10 localități din țară. CEC a stabilit pentru data de 12 iunie organizarea turului doi a alegerilor locale noi pentru alegerea primarului în trei localități din țară: comuna Ghetlova, raionul Orhei; satul Glinjeni, raionul Fălești și satul Zastînca, raionul Soroca.

Conform datelor CEC, la alegerile locale noi, turul doi în cele trei localități sunt așteptați la urnele de vot 6 535 de cetățeni, după cum urmează: satul Glinjeni – 2 641 de alegători, comuna Ghetlova 1 985 – de alegători și satul Zastînca – 1 909 de alegători.

Realitatea Live

12 Nov. 2026, 12:26
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
12 Nov. 2026, 12:26 // Slider //  Realitatea.md

Scenaristul și publicistul Mihai Poiată vorbește despre personalitatea complexă a regizorului Emil Loteanu, despre ambițiile sale artistice, dezamăgirile care i-au marcat cariera și dificultățile întâmpinate după revenirea la Chișinău. Într-un interviu acordat pentru Realitatea, Poiată evocă întâlnirile cu cineastul și explică de ce succesul nu i-a adus întotdeauna și satisfacția pe care o căuta.

Mihai Poiată povestește că prima întâlnire cu cinematografia lui Loteanu a avut loc în 1966, când a vizionat filmul „Poienile Roșii”, la Casa de Cultură din satul Cojușna. Pentru adolescentul de atunci, experiența a fost una neașteptată, mai ales că vedea pentru prima dată un film realizat în limba română.

„Eu priveam pentru prima oară un film în limba mea maternă. Eu nici nu admiteam gândul că pot fi produse, realizate filme în limba română sau moldovenească, cum îi ziceam noi pe atunci”, își amintește scenaristul.

Vorbind despre personalitatea regizorului, Poiată spune că Loteanu transforma fiecare apariție publică într-un adevărat spectacol. Avea grijă de imaginea sa, de felul în care se prezenta și de impresia pe care o lăsa asupra celor din jur.

 

 

„El făcea un spectacol din fiecare apariție a lui în public”, afirmă Mihai Poiată, adăugând că regizorul era artist chiar și în situațiile care nu aveau legătură directă cu arta. Unul dintre aspectele care îl caracterizau pe Loteanu era, în opinia scenaristului, importanța pe care o acorda recunoașterii publicului. Regizorul urmărea atent reacțiile spectatorilor și măsura succesul inclusiv prin durata aplauzelor de la premiere.

„El cronometra aplauzele, cât durează aplauzele, să zicem, la premieră, pentru că acestea erau un indiciu. El avea niște măsurări altele decât le avea un critic”, explică Poiată.

Potrivit acestuia, atunci când reacțiile publicului nu corespundeau așteptărilor sale, Loteanu devenea dezamăgit. Această sensibilitate față de succesul exterior ar fi contribuit la paradoxul destinului său: un artist cunoscut și apreciat, dar care nu părea să fie pe deplin mulțumit de propriile realizări.

Scenaristul a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de Loteanu după revenirea la Chișinău. Mihai Poiată consideră că Loteanu s-a confruntat cu o realitate în care cinematografia locală nu beneficia de resursele financiare și condițiile necesare pentru producția de filme de lungmetraj.

Mihai Poiată a amintit și despre presiunile sistemului sovietic, despre mecanismele de cenzură prin care trebuiau să treacă producțiile cinematografice, dar și despre felul în care regizorul a reușit să-și păstreze o identitate artistică distinctă. În opinia lui Mihai Poiată, moștenirea lui Emil Loteanu nu trebuie redusă la imaginea unui cineast legendar, ci redescoperită prin vizionarea și analiza filmelor sale.

„Nu trebuie să facem nicio icoană din Emil. Atunci când se face icoană, atunci nu mai privim filmele.”

Filmele lui Loteanu continuă să transmită o lecție importantă despre relația dintre artă, istorie, mit și identitatea culturală, spune Mihai Poiată.

Interviul cu Mihai Poiată face parte din seria materialelor dedicate celor 90 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, unul dintre cei mai importanți regizori din cinematografia moldovenească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!