Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze ale mortalității la nivel global. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, din 1990 până în 2021, numărul deceselor cauzate de afecțiuni cardiovasculare a crescut de la 12 milioane la 20 de milioane anual, transmite Nord News.

Cu toate acestea, există numeroși factori de risc și măsuri preventive pe care le putem adopta pentru a ne proteja inima și pentru a reduce riscul de a dezvolta boli cardiovasculare. Mihail Tașnic, medic cardiolog-intervenționist, afirmă că, pentru evita îmbolnăvirea sau agravarea bolilor de inimă, trebuie să respectăm câteva principii de bază precum renunțarea la obiceiurile nocive ca fumatul și consumul de alcool, lupta cu factorii de risc și respectarea unui mod de viață sănătos.

„În primul rând, toate persoanele aparent sănătoase ar trebui să consulte un medic specialist și să facă analiza biochimică a sângelui pentru a afla care este nivelul lor de risc, în special bărbații de peste 40 ani și femeile de peste 50 ani. Acestea sunt necesare pentru a planifica cu medicul cardiolog care ar fi măsurile ce trebuie întreprinse pentru a reduce factorii de risc, pentru a micșora valorile de tensiune și nivelul de colesterol, dacă acestea sunt mărite”, afirmă Mihail Tașnic.

În ceea ce privește fumatul, mediculul cardiolog spune că acest viciu crește frecvența cardiacă și favorizează apariția aritmiilor, de aceea trebuie abandonat neapărat. Cei care însă nu pot lăsa brusc fumatul, trebuie să o facă treptat, apelând la consiliere psihologică, terapia medicamentoasă de substituție de nicotină aprobată de societățile medicale de profil sau cu ajutorul dispozitivelor de livrare a nicotinei.

„Orice fumător trebuie să-și stabilească obiective exacte și termenii limită de abandonare totală a fumatului. Trecerea la dispozitive alternative cu nicotină este dăunătoare, dar nu la fel de periculoasă precum fumatul tradițional. Aerosolii din dispozitivele alternative cu nicotină au o citoxicitate mai mică decât fumul de la țigările tradiționale”, mai menționează Mihail Tașnic.

Tot pentru a evita îmbolnăvirea sau agravarea bolilor de inimă, trebuie să luptăm cu factorii de risc precum obezitatea, tensiunea arterială ridicată, nivelul ridicat de colesterol, sedentarismul, stresul și patologiile concomitente non-cardiace și să ducem un mod sănătos de viață. Asta ar însemna să avem o alimentație echilibrată, somn liniștit și suficient, efort fizic regulat și mai puține emoții negative.

„Un element indispensabil pentru o viață sănătoasă este somnul calitativ. Durata minimă a somnului trebuie să fie nu mai scurtă de 7 ore. Vorbim despre somn calitativ, atunci când persoana se trezește odihnită, plină de forță, fără dureri de cap și dorință de a prelungi somnul, fără somnolență excesivă pe parcursul zilei. Deseori, cauzele unui somn necalitativ este stresul, insomnia, nevoia frecventă de a merge la toaletă, precum și apneea în somn. Astfel, în funcție de tulburare, corecția somnului necalitativ poate fi făcută de medicul neurolog sau urolog. ”, afirmă medicul cardiolog-intervenționist.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 60 la sută dintre decesele din întreaga lume sunt cauzate de patologii ale inimii.

#boli cardiovasculare #factori de risc #medic cardiolog

În perioada 2021-2025, sortimentul de medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără rețetă s-a redus în fiecare an. Medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar cele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca în cazul medicamentelor cu rețetă, potrivit unei analize a pieței farmaceutice prezentate de Ministerul Sănătății.

Astfel, din cele 4.300 de medicamente comercializate în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025: 990 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 563 fără rețetă. În această perioadă, pe piață au intrat doar 845 de medicamente noi, astfel că sortimentul disponibil în farmacii s-a redus cu 708 produse. Prin urmare, în fiecare an au dispărut mai multe medicamente decât au fost introduse pe piață.

Dintre medicamentele cu un preț de producător de până la 30 de lei, în 2025 nu se mai comercializau 281 de produse eliberate pe bază de rețetă și 293 fără rețetă. În schimb, pe piață au apărut doar 84 și, respectiv, 71 de produse noi. Medicamentele care au rămas în vânzare s-au scumpit cel mai mult, cu 11% în cazul celor eliberate pe bază de rețetă și cu 18% pentru cele fără rețetă.

În ceea ce privește medicamentele esențiale, au dispărut 640 de produse eliberate pe bază de rețetă și 130 fără rețetă. Sortimentul medicamentelor esențiale eliberate pe bază de rețetă din farmacii s-a redus cu 308 produse, ceea ce reprezintă o scădere de 18%.

Totodată, 56 de substanțe esențiale care erau comercializate în 2021 nu mai aveau, în 2025, niciun produs disponibil în farmacii sau în sistemul de compensare. Cele mai multe sunt destinate utilizării în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate tratamentului în ambulatoriu au dispărut fără a fi înlocuite.

„În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 mld. lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii. Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%, deși oamenii au cumpărat cu 9% mai puține cutii. Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%. La medicamentele cu rețetă, creșterea cheltuielilor vine mai ales din trecerea la tratamente moderne pentru diabet, boli de inimă și prevenirea trombozelor.

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%: mai mulți pacienți au primit tratament. Medicamentele compensate devenite indisponibile au fost acoperite în mare parte prin extinderea listei în 2024”, transmite MS.

Ministrul Alexandru Gașnaș a adăugat că, pe lângă cursul valutar, inflație și deciziile comerciale ale producătorilor, analiza identifică două cauze. Prima este grila de adaos comercial „în trepte” din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care lasă un câștig prea mic pentru medicamentele ieftine și reduce brusc adaosul comercial la fiecare prag de preț.

„De exemplu, la un medicament ieftin de 10 lei, distribuitorul și farmacia câștigau împreună cel mult 4 lei, iar la un medicament de 500 de lei – 80 de lei, respectiv se opta pentru medicamente scumpe, căci cele ieftine nu erau profitabile. A doua cauză este reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament: pentru medicamentele ieftine, efortul adesea nu se mai justifica. În plus, bonificațiile plătite de producători distribuitorilor și farmaciilor sunt bani care nu ajung la pacient, iar farmaciile mici lucrează la limita costurilor, cu o marjă netă sub 1%”, a spus Gasnaș.

Ministrul Sănătății propune două lucruri de bază:

păstrarea plafonului de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, compensate și procurate centralizat, pentru a asigura prețuri corecte;
eliminarea modului actual de calcul al adaosului comercial „în trepte”, pentru a favoriza aducerea pe piață a medicamentelor ieftine.