Banii necesari organizării alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie vor fi transferați Comisiei Electorale Centrale în mai multe tranșe, a declarat Aureliu Ciocoi. Potrivit premierului interimar, Fondul de Rezervă nu dispune de suma totală de 125 de milioane de lei solicitată de CEC, iar din acest motiv Guvernul va aloca doar o primă tranșă pentru lansarea procesului. Sumele pentru alte cheltuieli, de exemplu pentru salarizarea funcționarilor electorali, vor fi transferate mai mai târziu.

Totodată, Aureliu Ciocoi a sugerat repetat că suma solicitată de CEC ar fi exagerată.

„Am avut o ședință cu membrii Comisiei Electorale Centrale, în timpul căreia i-am anunțat că Guvernul nu are cum satisface devizul de cheltuieli solicitat de CEC în volum de 125 de milioane de lei. În prezent, în Fondul de Rezervă, pentru că exclusiv din Fondul de rezervă putem finanța organizarea alegerilor, avem 98 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a mai identificat bani și, cu mare străduință, depășim puțin suma de 120 de milioane de lei, dar sub nicio formă nu putem atinge suma de 125 de milioane”, a spus Aureliu Ciocoi în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune, scrie IPN.

„Vom transfera zilele acestea o parte din banii solicitați de CEC, urmând ca, în funcție de necesități, să le transferăm sume adiționale pe parcursul campaniei electorale. Important este să le dăm celor de la CEC o parte din bani pentru demararea proceselor organizatorice”, a spus Aureliu Ciocoi, adăugând că, între timp, Ministerul Finanțelor va identifica surse pentru a nu lăsa țara fără niciun leu în Fondul de Rezervă.

Din suma totală, CEC vrea să cheltuie 12 milioane de lei pentru achiziții anti-COVID-19. Dar premierul interimar crede că suma destinată acestor achiziții poate fi diminuată.

„Se va merge pe cheltuieli pragmatice, cheltuieli reale. O bună parte din cheltuieli reprezintă salariile membrilor CEC și birourilor electorale, de asta în situația de austeritate bugetară în care se află Republica Moldova, putem oferi acești bani în tranșe. Sunt unele cheltuieli pe seama cărora ușor putem economisi, cum ar fi achiziționarea materialelor anti-COVID, care pot fi puse la dispoziția CEC din rezerva Ministerului Sănătății”, a mai spus Aureliu Ciocoi.

Anterior, președintele CEC Dorin Cimil a menționat că, în eventualitatea în care va fi redusă suma necesară bunei desfășurări a alegerilor, autoritatea electorală va fi nevoită să reducă din numărul secțiilor de vot destinate cetățenilor din diaspora.

#alegeri anticipate #Alegeri anticipate 2021

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.