Cinci este noul tău număr norocos. Un nou studiu publicat de American Heart Association (AHA), ce a analizat datele a două milioane de oameni din întreaga lume, a stabilit că acesta este numărul de porții de fructe și legume pe care trebuie să le consumați în fiecare zi.

Două dintre aceste cinci porții ar trebui să fie fructe, iar celelalte trei ar trebui să se concentreze pe legume, a constatat studiul. „Această combinație oferă cel mai mare beneficiu în ceea ce privește prevenirea bolilor cronice majore și este un raport realizabil”, a declarat autorul principal Dr. Dong Wang, epidemiolog și nutriționist la Harvard Medical School și Brigham and Women’s Hospital din Boston, într-un comunicat.

Cu toate acestea, au existat diferențe în ceea ce privește beneficiile, în funcție de fructele sau legumele în cauză. „Am constatat, de asemenea, că nu toate fructele și legumele sunt benefice în aceeași măsură, chiar dacă recomandările dietetice actuale tratează în general toate tipurile de fructe și legume, inclusiv legumele cu amidon, sucurile de fructe și cartofii, la fel”, a spus Wang.

Mazărea, porumbul, cartofii și alte legume cu amidon, de exemplu, nu au fost asociate cu un risc redus de deces sau boli cronice specifice. Legumele cu frunze verzi, bogate în beta-caroten și vitamina C, cum ar fi spanacul, salata verde cu frunze și varza, împreună cu morcovii, sun considerabil mai benefice.

Din categoria fructelor, fructele ambalate cu beta-caroten și vitamina C, cum ar fi fructele de pădure și citricele, au contribuit, de asemenea, la reducerea riscului de deces și de boli cronice. Cu toate acestea, sucul de fructe nu a făcut-o. Cercetările anterioare au constatat că fibra din fructele întregi este cheia beneficiilor.

„Totalitatea dovezilor din studiu” ar trebui să convingă profesioniștii din domeniul sănătății să promoveze consumul de mai multe fructe și legume ca strategie dietetică cheie și ca cetățenii să accepte acest lucru”, au scris dr. Naveed Sattar și dr. Nita Forouhi într-un editorial care va fi publicat în aprilie.

Sattar este profesor la Institutul de Științe Cardiovasculare și Medicale de la Universitatea din Glasgow, iar Forouhi conduce programul de epidemiologie nutrițională al Unității de Epidemiologie MRC de la Universitatea din Cambridge. Niciunul dintre ei nu a fost implicat în noul studiu.

#fructe #legume #studiu

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.