Ruşii şi belaruşii, în frunte cu Daniil Medvedev, au fost excluşi miercuri de la ediţia 2022 a turneului de tenis de la Wimbledon, ca răspuns la invadarea Ucrainei, au anunţat organizatorii competiţiei din capitala Marii Britanii, transmite AFP.

„În circumstanţele unei agresiuni militare nejustificate şi fără precedent, ar fi inacceptabil ca regimul rus să obţină vreun beneficiu din participarea jucătorilor ruşi sau belaruşi”, a explicat All England Lawn Tennis Club într-un comunicat publicat miercuri.

„De aceea, intenţionăm, cu profund regret, să respingem înscrierea jucătorilor ruşi şi belaruşi la Wimbledon”, se adaugă în comunicat, conform Agerpres.

Ruşii Daniil Medvedev, Nr. 2 ATP, Andrei Rublev (Nr. 8 ATP) şi Anastasia Pavliucenkova (Nr. 15 WTA) şi belarusele Arina Sabalenka (4 WTA, semifinalistă anul trecut) şi Viktoria Azarenka (fostă Nr. 1, acum 18 WTA) nu-şi vor putea apăra deci şansele la Londra.

Decizia excluderii jucătorilor ruşi şi belaruşi ar putea fi revizuită dacă „circumstanţele se schimbă radical până în iunie”, precizează comunicatul citat.

„Recunoaştem că această decizie este dură pentru cei afectaţi individual şi este trist că aceştia vor suferi de pe urma acţiunilor liderilor regimului rus”, a adăugat preşedintele All England Club, care găzduieşte evenimentul, Ian Hewitt.

Chiar înainte de anunţul oficial al turneului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat: „Încă o dată, ei fac din sportivi ostaticii prejudecăţilor politice, ai intrigilor politice (…) Este inacceptabil”.

Urmând recomandările Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), sportivii ruşi şi belaruşi au fost excluşi de la numeroase competiţii de atletism, de patinaj artistic, dar şi de la Jocurile Paralimpice de la Beijing, Cupa Mondială de fotbal sau Mondialele de nataţie.

În tenis, turneele din Rusia şi Belarus au fost anulate, iar cele două ţări au fost excluse de la competiţiile pe echipe (Cupa Davis şi Billie Jean King Cup, amândouă câştigate de Rusia anul trecut). Jucătorilor li se permite să concureze individual în turnee, dar nu sub numele şi drapelul ţărilor lor.

Totuşi, cele patru turnee de Mare Şlem, Openul Australiei, Roland Garros, Wimbledon şi US Open, sunt independente de circuitul masculin şi cel feminin.

Următorul turneu de Mare Şlem va avea loc între 22 mai şi 5 iunie la Roland Garros, iar organizatorii francezi nu au comunicat până în prezent nicio interdicţie pentru jucătorii ruşi şi belaruşi.

Lawn Tennis Association (LTA), care supervizează principalele turnee de pregătire pentru Wimbledon, a decis să se alinieze la măsura luată de această competiţie de Mare Şlem şi să nu primească nici un rus sau belarus la Queen’s sau Eastbourne.

O decizie salutată de Wimbledon pentru „coerenţa” sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#interdictie #Tenis #tenismeni beloruși #tenismeni ruși #Wimbledon

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.