Administraţia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei şi Finlandei referitoare la efectele eventualei integrări în Alianţa Nord-Atlantică, afirmă Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

„Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât şi prin canale bilaterale. Suedia şi Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24, citat de BBC News.

Parlamentul Finlandei va iniţia miercuri o dezbatere pe tema oportunităţii aderării la NATO, în contextul intensificării poziţiilor politice în acest sens la Helsinki după invazia militară rusă în Ucraina.

În pofida avertismentelor Rusiei că va instala capabilităţi nucleare în regiunea Mării Baltice dacă Finlanda sau Suedia aderă la NATO, Guvernul de la Helsinki a semnalat că va lua rapid o decizie pe această temă. Şi lideri politici din Suedia au evocat posibilitatea aderării la NATO.

Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mai multe rânduri că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat săptămâna trecută Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #amenintare #consecinte #Finlanda #NATO #Rusia #Suedia

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.