Farmaciile, distribuitorii de medicamente, producătorii, importatorii și alte entități din domeniul farmaceutic ar putea fi supuse controalelor de stat în funcție de nivelul de risc pe care îl prezintă, și nu după un program uniform. Guvernul propune o nouă metodologie de control pentru Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), care va înlocui regulile actuale aplicate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) în acest domeniu, scrie Bani.md.

Potrivit proiectului, fiecare operator economic va fi evaluat în baza a 14 criterii de risc, iar în funcție de rezultatul obținut va fi stabilită frecvența controalelor. În cazul în care Agenția nu deține suficiente informații despre o companie, aceasta va primi inițial punctajul maxim, urmând ca evaluarea să fie actualizată după primul control.

Metodologia va fi aplicată producătorilor și distribuitorilor de medicamente, farmaciilor, companiilor implicate în studii clinice, operatorilor din domeniul dispozitivelor medicale, celor care gestionează substanțe stupefiante și psihotrope, dar și în domeniul protecției consumatorilor pentru produsele și serviciile farmaceutice.

Printre criteriile care vor influența nivelul de risc se numără domeniul de activitate, data ultimului control, istoricul respectării legislației, numărul angajaților, vechimea companiei, tipul produselor manipulate, numărul medicamentelor înregistrate și existența reclamațiilor din partea consumatorilor.

Documentul stabilește și modul în care vor fi punctate aceste criterii. De exemplu, companiile care nu au fost controlate de mai bine de patru ani vor primi punctajul maxim la criteriul privind data ultimului control, iar cele verificate în ultimul an vor avea cel mai mic scor de risc.

În cazul distribuitorilor de medicamente, vor conta și dimensiunea depozitelor și numărul angajaților. Astfel, depozitele cu o suprafață de peste 2 000 de metri pătrați și companiile cu peste 200 de angajați vor primi punctajul maxim pentru aceste criterii. Un nivel ridicat de risc va fi atribuit și operatorilor care manipulează vaccinuri, produse biologice, medicamente imunologice, produse radiofarmaceutice sau substanțe stupefiante și psihotrope.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AMDM #controale #farmacii #Guvern

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.