Aderarea Muntenegrului pune presiune pe bugetul Uniunii Europene. Viitorul extinderii blocului comunitar. Deși costul estimat al integrării este de doar 3,2 miliarde de euro, oficialii europeni și diplomații susțin că adevărata miză nu este suma, ci precedentul pe care îl poate crea pentru viitoarele extinderi ale Uniunii, potrivit Euronews, transmite Mediafax.
Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat pachetul financiar destinat aderării Muntenegrului, țara candidată care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare.
Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, Muntenegru ar avea nevoie de un sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro. Oficialii Comisiei au spus că impactul este mic, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil european sau, după cum au precizat, mai puțin decât prețul unei cafele.
Deși suma este infimă raportată la bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro, diplomații spun că dosarul ar putea avea impact asupra modului în care vor fi finanțate toate extinderile viitoare.
„Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului.
Procesul de extindere al Uniunii a devenit prioritate după o perioadă lungă de stagnare, care a început după aderarea Croației în 2013. Potrivit Comisiei Europene, în ultimele șase luni s-au înregistrat mai multe progrese decât în ultimul deceniu.
În același timp, mai multe state membre cer să fie reformat procesul de aderare și să fie introduse etape suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina.
Având în vedere contextul, Muntenegru a devenit primul test pentru noul model de extindere, mai ales după ce redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni.
„Muntenegru este un precedent. Nu ar trebui să fie, dar inevitabil este”, a declarat un al doilea diplomat european, care a spus că statele membre încearcă să își impună dorințele în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual.
Una dintre cele mai dificile întrebări este legată de sursa banilor necesari pentru integrarea Muntenegrului. Statele membre trebuie să decidă dacă vor redistribui fondurile existente sau dacă vor găsi resurse noi.
Discuția este momentan complicată fiindcă se observă diferențe între prioritățile statelor membre. Țările din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune, în timp ce statele nordice vor ca bugetul să fie orientat mai mult către competitivitate și apărare.
După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, urmând să primească mai mulți bani decât ar contribui la bugetul Uniunii.
Potrivit propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să provină din sumele pe care Muntenegru le-ar fi primit în cadrul programului Europa Globală.
În schimb, finanțarea altor programe, precum cele pentru apărare și competitivitate, ar urma să fie majorată proporțional, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă fonduri.
Nu se știe însă de unde vor veni aceste resurse în plus. Soluțiile aflate pe masa discuțiilor sunt fie introducerea unor noi venituri la nivel european, prin așa-numitele resurse proprii, fie majorarea contribuțiilor naționale.
„Muntenegru creează precedentul. UE va trebui să fie consecventă în viitoarele procese de aderare. Din ce fond provin banii va fi controversat”, a declarat o altă sursă familiarizată cu negocierile.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
