Rusia și-a intensificat campania de dezinformare împotriva Jocurilor Olimpice de la Paris, în special încercând să creeze impresia că violența este posibilă la competiție, potrivit unui nou raport al Centrului de analiză a amenințărilor de la Microsoft, relatează France 24.

Centrul de analiză a amenințărilor (MTAC) al Microsoft menționează două grupuri de influență rusești, „Storm-1679” și „Storm-1099”, despre care se spune că folosesc un amestec puternic de videoclipuri false, știri fictive și imitații generate de inteligența artificială, inclusiv vocea falsă a starului hollywoodian Tom Cruise. Conținutul distribuit vizează discreditarea Franței, a președintelui său Emmanuel Macron, precum și a Comitetului Internațional Olimpic (CIO).

Potrivit Microsoft și MTAC, „Storm 1679” „caută, de asemenea, să semene frică pentru a descuraja spectatorii să participe la Jocuri”. În acest scop, gruparea a postat videoclipuri false pe Internet. Unul dintre ele este prezentat ca conținut produs de canalul de știri France 24 și susține că 24% din biletele vândute au fost returnate din cauza temerilor de atacuri în timpul Jocurilor, ceea ce nu este adevărat.

Un alt videoclip este transmis ca un mesaj de la CIA (principala agenție de informații a Statelor Unite) și Direcția Generală de Securitate Internă a Franței. Acesta sfătuiește utilizatorii de internet să nu călătorească în Franța din cauza riscului de atac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce privește „Storm 1099”, acesta folosește o rețea de 15 site-uri cu conținut scris în limba franceză, care se prezintă ca mijloace de informare în masă. Aceste platforme avertizează, de asemenea, cu privire la posibile atacuri în timpul JO și îl critică pe Macron și guvernul său pentru că sunt indiferenți față de problemele poporului francez.

MTAC se așteaptă ca această activitate să se „intensifice” în ajunul ceremoniei de deschidere.

#dezinformare #Jocurile Olimpice #Paris #Rusia

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.