La începutul anului 2023, datele statistice relevă o serie de discrepanțe semnificative între sexe în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, câștigurile salariale și alte aspecte socio-economice în Republica Moldova. Conform datelor publicate de Biroul Național de Stastistică, populația feminină continuă să predomine în rândul populației cu reședință obișnuită, reprezentând 52,7%, în timp ce bărbații alcătuiesc 47,3%, scrie Bani.md.

Cu toate acestea, femeile câștigă în medie cu 15,5% mai puțin decât bărbații, iar distribuția pe sectoare economice arată că femeile sunt preponderent prezente în sectorul serviciilor.

Situația ocupării forței de muncă arată o discrepanță semnificativă între femei și bărbați în anul 2022. Potrivit acestor date, proporția femeilor în populația activă de 15 ani și peste este mai mică decât cea a bărbaților, cu 48,5% din populația ocupată fiind femei, în timp ce bărbații reprezintă 51,5%.

O analiză mai detaliată relevă o diferență semnificativă în ratele de ocupare între sexe. În 2022, ecartul de gen al ocupării a fost de 7,9 puncte procentuale, indicând o rată de ocupare a femeilor de 36,8%, în comparație cu 44,7% la bărbați.

Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (58,4% femei și, respectiv, 41,6% bărbaţi în anul 2022). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (37,2%), construcţii (7,8%), transport şi depozitare (31,3%), informaţii şi comunicaţii (36,8%), tranzacții imobilare (35,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (35,9%), administrație publică și apărare și asigurări sociale obligatorii (42,4%), dar predomină în aşa activități economice precum activități de cazare și alimentație publică (65,1%), intermedieri financiare şi asigurări (65,8%), învăţământ (81,9%), sănătate și asistență socială (82,1%), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (62,7%), alte activități de servicii (59,6%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cea mai mare diferență la această grupă de vârstă este înregistrată pentru nivelul superior3 de învățământ: în anul 2022, 25,1% din femei au atins nivelul respectiv comparativ cu 19,0% din bărbaţii.

În ceea ce privește speranţa de viaţă la naştere în anul 2022, aceasta a constituit 75,7 ani pentru femei şi 67,1 ani în cazul bărbaţilor. Astfel, femeile trăiesc, în medie, cu 8,6 ani mai mult decât bărbații. Această diferență este cauzată de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă de muncă (16-62 de ani). Speranța de viață a locuitorilor din mediul rural (atât pentru bărbați, cât și pentru femei) este cu circa doi ani mai mică decât cea a locuitorilor din mediul urban (70,4 și, respectiv, 72,6 ani).

#Biroul National de Statistica #femei #Moldova #salarii

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.