Ferma de porcine din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, afectată anul trecut de un focar major de pestă porcină africană, nu a primit până în prezent despăgubiri din partea statului. În urma epidemiei declanșate în luna martie, au fost pierdute aproape 68 de mii de animale, iar pierderile financiare depășesc 400 de milioane de lei.

Contactată de IPN, directoarea fermei, Ecaterina Perebinos, a declarat că dosarele pentru despăgubiri au fost depuse încă din toamna anului trecut, iar toate măsurile sanitar-veterinare au fost respectate integral. Cu toate acestea, procesul de compensare a fost blocat, iar reluarea activității se face cu dificultăți majore, costurile fiind suportate din resurse proprii.

Potrivit directoarei, focarul a fost declarat oficial pe 16 martie, iar autoritățile au impus măsuri stricte, inclusiv distrugerea întregului efectiv, în total 67.794 de animale.

„Compania a aplicat integral măsurile sanitar-veterinare impuse, inclusiv nimicirea întregului efectiv. Ulterior, au fost depuse dosarele de solicitare a despăgubirilor, valoarea totală fiind evaluată de comisia de evaluare conform hotărârii Guvernului nr. 645/2010 la 194,7 milioane de lei”, a explicat Ecaterina Perebinos.

Ea a precizat că documentele au fost transmise Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în luna octombrie 2025, iar în decembrie, compania a fost informată despre suspendarea temporară a procesului decizional, decizie care a fost contestată prin procedurile legale prevăzute de cadrul normativ.

„Până în prezent, plata despăgubirilor nu a fost efectuată, deși compania noastră a respectat toate măsurile impuse de autorități pentru lichidarea focarului. Așteptăm clarificarea și soluționarea acestei etape administrative”, a subliniat directoarea.

Lipsa despăgubirilor continuă să afecteze grav activitatea economică a fermei. În 2025, pierderile au depășit 250 de milioane de lei, iar activitatea a fost reluată doar parțial, la aproximativ 30% din capacitate. Relansarea completă depinde de stabilitatea financiară și recuperarea pierderilor.

„Pierderile financiare nu au fost acoperite nici până în prezent, iar finanțarea relansării a fost din resurse proprii și mijloace creditare, însă lipsa despăgubirii continuă să reprezinte o presiune majoră asupra fluxului de numerar și planurilor de investiții”, a mai spus Ecaterina Perebinos.

Aceasta afirmă că dificultățile sunt de ordin economic, administrativ și logistic, fiind legate de costurile suplimentare pentru reluarea producției, refacerea efectivului de animale, menținerea măsurilor stricte de biosecuritate și durata îndelungată a procedurilor administrative.

În ceea ce privește sprijinul statului, directoarea susține că, în afara măsurilor obligatorii de eradicare a bolii, nu au fost oferite alte instrumente concrete de susținere. În prezent, ferma activează în regim controlat, iar viitorul ei depinde de soluționarea dosarelor de despăgubire și de clarificarea cadrului instituțional.

Conducerea fermei consideră că gestionarea focarului a fost corectă din punct de vedere sanitar-veterinar, însă mecanismele de compensare și comunicare administrativă pot fi îmbunătățite, pentru a oferi fermierilor predictibilitate, transparență și termene clare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pesta porcina #Roscani

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.