Festivalul Internațional de Film Documentar Astra Film Sibiu revine la Chișinău cu o selecție impresionantă de filme premiate și apreciate la ediția din acest an din România. Printre acestea se numără „Kabul, între rugăciuni” (r. Aboozar Amini, Olanda, 2025), desemnat cel mai bun documentar al secțiunii Voci emergente, și „Dragul meu Théo” (r. Alisa Kovalenko, Ucraina, 2025) – cel mai bun documentar al secțiunii Europa de Est.

Evenimentul va include proiecții, dezbateri zilnice pe teme actuale inspirate din filmele prezentate, dar și programul Astra Film Junior, dedicat elevilor și filmelor non-ficțiune.

Astra Film Chișinău Ediția a IV-a este un eveniment organizat de Astra Film/CNM Astra și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Proiecțiile din cadrul AF Chișinău vor avea loc la Cineplex Loteanu. Programul complet, aici.

Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile. Organizatorii recomandă rezervarea în prealabil a locurilor.

„Pentru mine, cel mai așteptat moment al lunii noiembrie este întâlnirea cu publicul din Chișinău. Un public din ce în ce mai interesat de filmul documentar și care ne-a primit mereu cu căldură”, a declarat Dumitru Budrala, director-fondator Astra Film Festival.

Constantin-Valentin Răducanu, director general cu atribuții de secretar de stat al DRRM:

„Continuăm, alături de Astra Film, să oferim publicului din Moldova prilejul unic de a intra în contact cu atmosfera, filmele și dezbaterile care ne dezvăluie lumea de aproape sau de departe așa cum numai arta cinematografică o poate face. Publicul are această oportunitate de 32 de ani, la Astra Film Festival în Sibiu, dar, de patru ani, avem alături și Republica Moldova”.

Decodând ura (r. Simon Klose, Danemarca, 2025). Documentarul de investigație din deschiderea AF Chișinău arată cum o jurnalistă din Suedia se infiltrează în comunități online de extremă dreapta și scoate la lumină faptul că ura de pe internet nu e întâmplătoare: e planificată, vândută și transformată în capital politic și economic. Proiecția va fi urmată de o dezbatere tip DocTalk.

Grigore Vieru. Poetul neamului (producător Adrian Otovescu, Moldova, 2025) este filmul-eveniment cu care începe weekendul la AF Chișinău. Documentarul, realizat cu sprijinul DRRM, readuce în atenție viața și moștenirea poetului, prin mărturiile familiei și prietenilor, dar și prin descoperiri noi făcute în procesul realizării. După proiecție, discuție cu Călin Vieru, fiul marelui poet.

Portretul unui tată confuz (r. Gunnar Hall Jensen, Norvegia, 2025), o confesiune cinematografică tulburătoare despre relația tată–fiu, fragilitatea vieții și căutările adesea confuze ale identității masculine. Construit din perspectiva tatălui care încearcă să înțeleagă unde a greșit în educația băiatului, filmul intersectează umbrele lumii online și fenomenul Tate. După film, al doilea DocTalk al ediției.

Kabul, între rugăciuni (r. Aboozar Amini, Olanda, 2025) și Dragul meu Théo (r. Alisa Kovalenko, Ucraina, 2025), Cei vii (r. Anca Hirte, România, 2025), sunt cele trei filme din ultima zi AF Chișinău. Primele două au fost premiate la Sibiu, în luna octombrie, la Astra Film Festival. Documentarele surprind realități și înțelesuri din timp de război, de pe ambele părți ale frontului: războiul din Afganistan, văzut de soldații români aflați în misiune, perspectiva copiilor crescuți pentru a se transforma în atacatori sinucigași în numele lui Allah, sau cea a unei mame-soldat voluntare, care alege să meargă pe front pentru ca să nu fie nevoit să o facă, peste ani, fiul ei. După tripla proiecție, DocTalk.

30 de evenimente cinematografice pentru copii și adolescenți

AF Chișinău prezintă și un consistent program pentru elevi inspirat din Astra Film Junior, cel mai complex program de educație prin film documentar din România. Copiii și adolescenții din Republica Moldova pot participa la aproximativ 30 evenimente cinematografice adaptate pentru diferite categorii de vârstă (6+, 11+, 15+). Proiecțiile vor fi urmate de dezbateri cu specialiști din industria filmului documentar, pedagogi, și psihologi.

#astra film #Chisinau #Sibiu

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.