Vedeta de la Hollywood, Demi Moore, regizoarea chineză premiată cu Oscar Chloe Zhao și actorul suedez Stellan Skarsgard vor face parte din juriul celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes, prezidat de cineastul sud-coreean Park Chan-wook, transmite Antena 3 CNN.

Juriul competiției din acest an este format din nouă membri și îi include, de asemenea, pe scenaristul scoțian Paul Laverty, colaborator al regizorului Ken Loach, precum și pe actorul ivoriano-american Isaach de Bankole, cunoscut din producții precum „Ghost Dog” și „Chocolat”. Aceștia vor desemna câștigătorul trofeului Palme d’Or la ediția din 2026, programată între 12 și 23 mai.

Din juriu mai fac parte regizoarea belgiană Laura Wandel, cineastul chilian Diego Cespedes și producătoarea irlandezo-etiopiană Ruth Negga, aceștia urmând să evalueze cele 22 de filme selectate în competiție și să acorde premii pentru interpretare, regie și scenariu.

În ediția precedentă, trofeul Palme d’Or a fost acordat filmului „It Was Just an Accident”, regizat de cineastul iranian disident Jafar Panahi.

Demi Moore revine astfel pe Croazetă, după apariția din 2024 cu filmul „The Substance”, rol care a marcat revenirea sa în prim-planul cinematografiei internaționale. În acel proiect, actrița a fost recompensată cu premiul pentru scenariu.

La rândul său, Chloe Zhao, laureată a premiilor Oscar pentru „Nomadland” în 2021, revine în 2025 cu filmul „Hamnet”, o dramă despre William Shakespeare și familia sa.

Festivalul de la Cannes a fost prezidat în 2025 de actrița franceză Juliette Binoche.

Ediția din 2025 a avut loc începând cu 13 mai și s-a desfășurat până pe 24 mai. În competiție au fost prezentate 22 de filme care au aspirat la Palme d’Or. Totodată, prima zi a festivalului a fost dedicată Ucrainei, reflectând tragedia războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.