Feteasca Albă sau Leanka, Poama Fetei, Păsărească Albă sau Mädchentraube, aşa cum mai este numită, este răspândită în toată Republica Moldova, mai puţin în nordul ţării. Cele mai multe hectare, peste 200 la număr, se află în raionul Hânceşti.

Potrivit specialiştilor în viticultură, soiul este cultivat în majoritatea regiunilor din România, Republica Moldova şi Ungaria. Butucii sunt destul de roditori şi produc între şapte şi nouă tone la hectar. În cazul în care productivitatea depăşeşte aceste cifre, atunci are de scăzut calitatea vinului.

“Cu soilul Feteasca Albă trebuie să avem o atenţie deosebită în procesul de producere. Mustul ce se obţine din aceşti struguri se oxidează uşor şi de aceea se impune o grijă deosebită. Cu toate acestea, vinurile au potențial de învechire și se remarcă prin fineţe şi echilibru. Aceste vinuri, în funcţie de cum au fost elaborate, pot fi vinuri ce se pun în consum imediat sau pot fi maturate câteva luni în lemn sau sticlă şi ulterior sunt puse pe piaţă, caz în care pot fi învechite câţiva ani”, susţine Gheorghe Nicolaescu, Doctor în viticultură, într-un interviu pentru realitatea.md.

Vinul alb din soiul Fetească Albă conţine arome de citrice, floare de tei şi la consum se deschide spre flori de câmp, fân sau caisă coaptă. Este important ca la un pahar din acest soi să aveţi pe masă şi bucate corespunzătoare, pentru a-i înţelege fiecare aromă şi miros. În acest caz, este indicată carnea albă sau peştele. Puteţi servi Feteasca Albă cu aperitive sau mâncăruri uşor picante.

#Alegeţi vinuri din soiuri autohtone şi consumaţi-le cu responsabilitate!

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

#Feteasca Albă #plantatii #Republica Moldova #soi #vin

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.