Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, anunță că, astăzi, 11 februarie, la ședința comună a Guvernelor țării noastre și României, instituția pe care o conduce urmează să semneze mai multe acorduri cu ministrul său omolog de peste Prut.

„Pe lângă multe subiecte extrem de importante pentru oameni – programul de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional, construirea, exploatarea, întreținerea și repararea podului rutier de frontieră peste râul Prut, între localităţile Ungheni (R.M.) și Ungheni (România), precum și consolidarea podului care va uni localitățile Giurgiulești (R.M.) și Galați (România) – vom semna Planul de acțiuni în domeniul justiției între Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Ministerul Justiţiei al României. Planul respectiv a fost elaborat ținându-se cont de experiența României în procesul de reformare a justiției în perioada de pre şi post aderare la Uniunea Europeană, dar și de necesitatea continuării implementării măsurilor de consolidare a statului de drept și a reformei în domeniul justiției”, anunță Litvinenco.

Ministrul Justiției de la Chișinău consideră că acțiunile de cooperare în materia prevenirii şi combaterii corupției şi criminalității organizate, dar și schimbul de bune practici privind activitatea instanțelor judecătorești vor aduce plus valoare reformei sistemului nostru de justiție.

„Din experiența colegilor din România este foarte importantă și când vorbim de asigurarea accesului la justiție echitabilă și transparentă. În acest sens, este binevenită preluarea de bune practici pentru buna funcționare a sistemului penitenciar, consolidarea sistemului de probațiune, dar și pregătirea profesioniștilor din domeniile juridice conexe justiție. Prin toate aceste acțiuni, care urmează să se desfășoare în următorii trei ani, România își reafirmă sprijinul pentru valorile europene şi internaţionale, precum şi dorința de a contribui la realizarea unei justiții care să răspundă nevoilor concrete ale cetățenilor Republicii Moldova. Pe această cale, mulțumesc Guvernului României, în special Ministerului Justiției, pentru deschidere și suport”, se mai arată în postarea lui Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că, astăzi, Guvernele celor două state se întrunesc într-o ședință comună la Chișinău. RLIVE.MD va transmite live evenimentul. Ulterior, prim-miniștrii Republicii Moldova și României vor face declarații de presă, iar miniștrii de resort din ambele state vor încheia acorduri de colaborare pe diferite filiere.

#Ministerul Justitie #sedinta comuna #Sergiu Litvinenco

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.