Finlanda a pus duminică, 16 aprilie curent, în funcţiune reactorul nuclear Olkiluoto 3, cel mai mare din Europa, a cărui construcţie a durat nu mai puţin de 18 ani, mărind securitatea energetică într-o regiune în care Rusia a oprit livrările de gaze şi energie electrică.

Energia nucleară rămâne controversată în Europa, în primul rând din cauza preocupărilor legate de siguranţă, iar ştirile despre lansarea OL3 vin în momentul în care Germania a oprit sâmbătă ultimele trei reactoare ale sale care mai erau în funcţie, în timp ce Suedia, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări plănuiesc noi proiecte de energie nucleară.

Operatorul OL3 Teollisuuden Voima (TVO), care este deţinut de compania finlandeză Fortum şi un consorţiu de companii energetice şi industriale, a declarat că unitatea este de aşteptat să satisfacă aproximativ 14% din cererea de energie electrică a Finlandei, reducând nevoia de importuri din Suedia si Norvegia.

Construcţia reactorului de 1,6 gigawaţi (GW), prima centrală nucleară nouă din Finlanda în mai bine de patru decenii şi prima din Europa în ultimii 16 ani, a început în 2005.

Centrala trebuia iniţial să fie deschisă patru ani mai târziu, dar a fost afectată de probleme tehnice.

OL3 a furnizat pentru prima dată producţia sa de testare reţelei electrice naţionale a Finlandei în martie anul trecut şi era de aşteptat la momentul respectiv să înceapă producţia obişnuită patru luni mai târziu, dar a suferit în schimb o serie de defecţiuni şi întreruperi a căror remediere a avut nevoie de mai multe luni de zile.

Ca urmare a lansării, analiştii au spus că Finlanda, singura ţară nordică cu un deficit mare de energie, se poate aştepta la costuri mai mici ale energiei electrice.

Exporturile de energie ale Rusiei către Finlanda au fost oprite în luna mai a anului trecut, când compania rusă de utilităţi Inter RAO a declarat că nu a fost plătită pentru energia pe care a vândut-o, o consecinţă a lărgirii disensiunilor dintre Moscova şi Europa din cauza războiului din Ucraina.

La scurt timp, grupul rus Gazprom a oprit la rândul său livrările de gaze naturale către Finlanda.

#energie electrica #Finlanda #reactor

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.