Finul de cununie al lui Cavcaliuc, prins în plasă de ANI! Averea nejustificată depistată de inspectori

Inspectorii de integritate au depistat nereguli în declarația de avere și interese personale a unui șef de Direcție din cadrul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne. Este vorba de Vladimir Negura, despre care presa a scris că ar fi finul de cununie al fostului șef-adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc.

Potrivit ANI, la Negura s-a depistat o avere nejustificată pentru anul 2017 în mărime de peste 245 mii lei.

„Actul de constatare poate fi contestat în ordinea stabilită de legislația în vigoare. După rămânerea definitivă a actului de constatare ANI va sesiza instanța de judecată în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate, iar conducerea autorității responsabile de numirea în funcție a persoanei supuse controlului va fi sesizată în vederea încetării raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia. De asemenea, aceasta va fi decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3 ani, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică”, anunță ANI.

Actul de constatare poate fi vizualizat integral AICI.

Anterior, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au scris că Vladimir Negura, fost candidat la șefia IGP, este finul de cununie al fostului șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc.

În decembrie 2015, Vladimir Negura a obținut într-un singur an gradul de maior, iar apoi – cel de locotenent colonel de poliție, fiind desemnat în perioada în care nașul său era șef adjunct al IGP în funcția de șef al Direcției relații internaționale a IGP. Potrivit CV-ului său, publicat anterior pe site-ul IGP, Negura a absolvit, în 2007, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, iar în 2010 a fost înmatriculat la Academia de Poliție „Ştefan cel Mare” a MAI, pe care a absolvit-o ulterior, studiind la frecvență redusă.

Conform declarației de avere și interese pentru 2018, Vladimir Negura și soția sa, Ana, dețin, din 2018, în urma unui contract de investiții, un apartament cu suprafața de 115 m.p.. Din 2017, familia Negura deține și un automobil Toyota, fabricat în 2007. Într-un depozit, soții Negura păstrează suma de 14,5 mii de euro. Pe parcursul anului trecut, Vladimir și Ana Negura au raportat venituri salariale, din dobânzi, îndemnizații sau „eveniment de familie” de aproximativ 350 mii de lei.

Cu un an mai devreme, soții Negura au indicat că au beneficiat și de donații în valoare de 140 mii de lei, dintre care 100 de mii au fost donați de tatăl acestuia. În 2015, la organizarea cumetriei, familia Negura a declarat că a câștigat 15 mii de euro. În declarația de avere din 2013, an în care s-a căsătorit, Vladimir Negura declara că păstrează în câteva depozite bancare 370 mii de lei și 16,5 mii de USD.

#sef directie #IGP #ANI

Guvernul britanic a anunţat joi că va scădea vârsta la care cetăţenii au drept de vot de la 18 la 16 ani.

„Astăzi, ne respectăm promisiunea de a le acorda drept de vot tinerilor de 16 şi 17 ani. Tinerii contribuie deja la societate muncind, plătind impozite şi efectuând serviciul militar.

Este normal ca să îşi poată exprima opinia în chestiuni care îi privesc”, a postat pe platforma X numărul 2 al guvernului, Angela Rayner, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Guvernul susține că schimbările propuse, care trebuie aprobate de Parlament, vor alinia legislația privitoare la vot cu cea din Scoția și Țara Galilor, unde alegătorii mai tineri participă deja la alegerile locale.

Prezența la vot la alegerile generale din 2024 a fost de 59,7%, cea mai mică la alegerile generale din 2001, conform unui raport parlamentar.

Potrivit studiilor efectuate în țările care au coborât vârsta de vot la 16 ani, aceasta nu a avut impact asupra rezultatelor alegerilor, iar adolescenții de 16 ani ar fi mai dornici să voteze decât cei care o pot face prima dată la 18 ani.

La nivel global, Nicaragua a fost prima țară din lume care a acordat dreptul de vot la 16 ani în 1984, urmată de Brazilia, prin Constituția adoptată în 1988. În timp, și alte țări latino-americane au recurs la aceeași măsură: Argentina, Cuba, Ecuador, scrie digi24.ro.

În Europa, deschizătoarea de drumuri a fost Germania, unde mai multe landuri le-au permis adolescenților să voteze la alegerile locale, iar în unele regiuni chiar în cele la nivel de land. Ulterior, tinerii germani au primit dreptul de a vota și la alegerile europarlamentare.