Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Finul de cununie al lui Cavcaliuc, prins în plasă de ANI! Averea nejustificată depistată de inspectori

30 Ian. 2023, 17:13
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
30 Ian. 2023, 17:13 // Actualitate //  Realitatea.md

Inspectorii de integritate au depistat nereguli în declarația de avere și interese personale a unui șef de Direcție din cadrul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne. Este vorba de Vladimir Negura, despre care presa a scris că ar fi finul de cununie al fostului șef-adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc.

Potrivit ANI, la Negura s-a depistat o avere nejustificată pentru anul 2017 în mărime de peste 245 mii lei.

„Actul de constatare poate fi contestat în ordinea stabilită de legislația în vigoare. După rămânerea definitivă a actului de constatare ANI va sesiza instanța de judecată în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate, iar conducerea autorității responsabile de numirea în funcție a persoanei supuse controlului va fi sesizată în vederea încetării raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia. De asemenea, aceasta va fi decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3 ani, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică”, anunță ANI.

Actul de constatare poate fi vizualizat integral AICI.

Anterior, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au scris că Vladimir Negura, fost candidat la șefia IGP, este finul de cununie al fostului șef adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc.

În decembrie 2015, Vladimir Negura a obținut într-un singur an gradul de maior, iar apoi – cel de locotenent colonel de poliție, fiind desemnat în perioada în care nașul său era șef adjunct al IGP în funcția de șef al Direcției relații internaționale a IGP. Potrivit CV-ului său, publicat anterior pe site-ul IGP, Negura a absolvit, în 2007, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, iar în 2010 a fost înmatriculat la Academia de Poliție „Ştefan cel Mare” a MAI, pe care a absolvit-o ulterior, studiind la frecvență redusă.

Conform declarației de avere și interese pentru 2018, Vladimir Negura și soția sa, Ana, dețin, din 2018, în urma unui contract de investiții, un apartament cu suprafața de 115 m.p.. Din 2017, familia Negura deține și un automobil Toyota, fabricat în 2007. Într-un depozit, soții Negura păstrează suma de 14,5 mii de euro. Pe parcursul anului trecut, Vladimir și Ana Negura au raportat venituri salariale, din dobânzi, îndemnizații sau „eveniment de familie” de aproximativ 350 mii de lei.

Cu un an mai devreme, soții Negura au indicat că au beneficiat și de donații în valoare de 140 mii de lei, dintre care 100 de mii au fost donați de tatăl acestuia. În 2015, la organizarea cumetriei, familia Negura a declarat că a câștigat 15 mii de euro. În declarația de avere din 2013, an în care s-a căsătorit, Vladimir Negura declara că păstrează în câteva depozite bancare 370 mii de lei și 16,5 mii de USD.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.