Republica Moldova traversează o schimbare structurală în agricultură, în care producția realizată de întreprinderile agricole câștigă tot mai mult teren în raport cu agricultura de subzistență. În acest context, dezvoltarea sistemului de irigare devine o necesitate stringentă și unul dintre principalii factori care pot asigura competitivitatea agriculturii moldovenești.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri 11 septembrie 2026 în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în 2026 producția agricolă a Republicii Moldova ar putea ajunge la 51,6 miliarde de lei, față de 46,7 miliarde de lei în 2025. Nivelul estimat ar depăși precedentul record de 48,4 miliarde de lei înregistrat în 2021.
Potrivit expertului, creșterea din ultimii doi ani este determinată aproape în exclusivitate de agricultura organizată. În 2026, producția agriculturii realizate de întreprinderi este estimată la 31,5 miliarde de lei, față de 27 de miliarde în 2025 și 29,4 miliarde în 2021. În același timp, agricultura de subzistență ar urma să ajungă la 20,1 miliarde de lei, comparativ cu 19,7 miliarde în 2025 și 19 miliarde în 2021. „Noi de la agricultură de subzistență trecem la agricultură organizată”, este concluzia expertului, care crede că această transformare creează premisele pentru dezvoltarea unui sistem modern de irigare.
Potrivit estimărilor, producția globală agricolă din acest an ar putea ajunge la aproape 95% din nivelul înregistrat în 1991, anul proclamării independenței Republicii Moldova. Singurul an în care producția s-a apropiat și mai mult de nivelul de atunci a fost 2021, când a reprezentat 99,1%. Expertul consideră că agricultura de subzistență, care timp de decenii a avut un rol important în economia rurală și a asigurat existența celor mai vulnerabile gospodării, pierde treptat din importanță. În opinia sa, agricultura trebuie să devină în primul rând o activitate economică, iar trecerea către exploatații agricole organizate va genera și o cerere mai mare pentru investiții în irigare.
Deși suprafața terenurilor amenajate pentru irigare a fost mult mai mare în trecut, utilizarea efectivă a sistemelor de irigare rămâne redusă. Datele prezentate de către expert arată că suprafața terenurilor irigate a constituit aproape 290 de mii de hectare în 1990, a crescut la 302 mii de hectare în 2000, după care a început să scadă: 228,3 mii de hectare în 2010, 222,2 mii în 2020 și 217,5 mii de hectare în 2025. În realitate, însă, potrivit estimărilor economistului, în prezent sunt irigate doar 30–40 de mii de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 1,6% din suprafața agricolă și circa o zecime din suprafața care era irigată în perioada de vârf.
„Dacă vorbim de o agricultură performantă, fără irigare acest lucru nu îl poți avea”, susține expertul.
Declinul sistemului de irigare este reflectat și de consumul de apă. În 1990, Republica Moldova utiliza pentru irigații aproximativ 898 de milioane de metri cubi de apă. Volumul a coborât la 50 de milioane de metri cubi în 2000, la 43 de milioane în 2010, a revenit la 50 de milioane în 2020, iar în 2025 a ajuns la doar 21 de milioane de metri cubi. Astfel, consumul de apă pentru irigații s-a redus de aproximativ 40 de ori în ultimii 35 de ani. În prezent, Republica Moldova utilizează circa 28 de metri cubi de apă pentru fiecare hectar de teren agricol, în timp ce România utilizează 276 de metri cubi, iar Ucraina – 90.
În opinia expertului, aceste cifre evidențiază una dintre principalele vulnerabilități ale agriculturii moldovenești. Unul dintre argumentele prezentate este că problema Republicii Moldova nu constă doar în disponibilitatea resurselor de apă, ci și în capacitatea redusă de a le utiliza pentru agricultură. Potrivit analistului economic, Republica Moldova dispune de aproximativ 6,3 metri cubi de apă din resurse regenerabile per hectar, comparativ cu 5,1 metri cubi în Ucraina și 23,5 metri cubi în România. Cu toate acestea, Moldova utilizează doar circa 0,4% din resursele regenerabile de apă, în timp ce Ucraina utilizează 1,7%, iar România – 1,1%. În țările europene cu agricultură puternic dependentă de irigare, ponderea este mult mai mare: 17% în Spania, 11,9% în Grecia, 8,9% în Italia și 3,1% în Bulgaria.
Expertul subliniază că Republica Moldova este puternic dependentă de resursele de apă provenite din exterior. Aproximativ 87% dintre resursele regenerabile de apă provin din afara țării, în principal prin râurile care izvorăsc din Ucraina și sunt alimentate și din România. În același timp, o cantitate importantă de apă care ajunge în Republica Moldova părăsește ulterior teritoriul țării, ceea ce, în opinia expertului, evidențiază necesitatea unei gestionări mai eficiente a resurselor disponibile.
Veaceslav Ioniță identifică doi factori principali care fac din dezvoltarea irigării o necesitate strategică pentru Republica Moldova. Primul este transformarea structurală a agriculturii, de la agricultura de subzistență către o agricultură organizată, bazată pe investiții și activitate economică. Al doilea este scăderea cantității medii de precipitații. Potrivit expertului, avantajul istoric al regiunilor din nordul țării în ceea ce privește precipitațiile se reduce, iar media calculată pe mai mulți ani indică o tendință de diminuare a cantității de precipitații.
În aceste condiții, irigarea devine esențială nu doar pentru creșterea producției, ci și pentru competitivitatea agriculturii în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
„Cu o agricultură fără irigare Moldova nu are cum să devină competitivă în cadrul UE”, consideră expertul.
Potrivit estimărilor prezentate de către expert, în 2026 Guvernul ar putea aloca pentru dezvoltarea sistemelor de irigare aproape 85 de milioane de lei, echivalentul a circa 0,023% din PIB. Dacă estimarea se confirmă, aceasta ar reprezenta cea mai mare sumă anuală alocată până acum de stat pentru acest domeniu. În perioada 2010–2025, subvențiile acordate de stat pentru dezvoltarea sistemelor de irigare au însumat aproximativ 530 de milioane de lei, iar investițiile totale în sector sunt estimate la circa 1,7 miliarde de lei. Potrivit expertului, pentru fiecare leu investit de stat în domeniu, sectorul privat a investit aproximativ doi lei.
Totodată, economistul estimează că în luna octombrie 2026 Republica Moldova ar putea obține o finanțare externă importantă pentru dezvoltarea sistemului de irigare, pe care o califică drept potențial cea mai mare finanțare atrasă vreodată pentru acest sector. În pofida investițiilor realizate până în prezent, necesitățile sectorului sunt mult mai mari. Estimarea indică un necesar total de aproximativ 3 miliarde de euro pentru dezvoltarea unui sistem de irigare performant în Republica Moldova. Suma ar reprezenta circa 15% din PIB, dintre care aproximativ 5% ar trebui să constituie contribuția statului, iar 10% – investițiile sectorului privat.
Potrivit calculelor expertului, în ultimii 12 ani investițiile efectuate în sector, inclusiv contribuția statului, investițiile private și granturile, au reprezentat aproximativ 1,8% din PIB, în condițiile unui necesar estimat la 15%. Până în prezent au fost executate proiecte în valoare de circa 65 de milioane de euro, iar alte proiecte, în valoare de aproximativ 210 milioane de euro, echivalentul a 1,1% din PIB, sunt în derulare. Pentru următorii cinci ani, estimările indică alocări publice de aproximativ 0,1–0,2% din PIB anual și investiții private de circa 0,2–0,4% din PIB. În scenariul respectiv, volumul cumulat al investițiilor ar putea ajunge la aproximativ 4% din PIB pentru perioada de 12 ani analizată și următorii cinci ani – de circa trei ori mai puțin decât necesarul estimat.
În concluzie, expertul consideră că dezvoltarea infrastructurii de irigare trebuie să devină una dintre prioritățile strategice ale Republicii Moldova. Transformarea agriculturii într-o activitate economică modernă, reducerea precipitațiilor și necesitatea creșterii competitivității pe piața europeană creează, în opinia sa, condițiile pentru ca irigarea să treacă de la statutul de problemă persistentă la cel de motor al dezvoltării agriculturii moldovenești.
