Pentru a preveni intoxicațiile pe timp de caniculă, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), vine cu o serie de recomandări importante pentru consumatori.

„Luna lui cuptor și-a intrat în drepturi. Zile de foc se așteaptă și în această săptmână. O perioadă cu condiții favorabile pentru dezvoltarea microorganismelor de alterare a produselor alimentare precum bacteriile, drojdiile și mucegaiurile. Cele mai periculoase sunt bacteriile patogene : E,coli, Salmonella, Listeria monocytogenes – principalele cauze ale toxiinfecțiilor alimentare (la temperaturi ridicate se înmulțesc rapid)”, transmite ANSA.

Consumatori, REȚINEȚI:

- evitați transportarea produselor alimentare timp îndelungat după procurare și păstrați-le la temperaturi optime;
- păstrați alimentele la temperaturi sigure atât pentru servire, cât și pentru depozitare: microorganismele se pot înmulți foarte rapid dacă alimentele sunt păstrate la temperatura camerei. Un frigider setat la sub 5 grade Celsius va proteja majoritatea alimentelor în termenul de consum;
- nu lăsați alimentele gătite la temperatura camerei mai mult de 2 ore;
- păstrați alimentele gătite fierbinți (mai mult de 63 grade Celsius) înainte de servire;
- evitați decongelarea alimentelor la temperatura camerei (se recomandă decongelarea la frigider);

De asemenea, ANSA vine cu recomandări și pentru operatorii din domeniul alimentar. Aceștia sunt rugați să țină cont de următoarele:

- - să se asigure că personalul întreprinderii dumneavoastră este, la fel, conștient de pericolele creșterii bacteriene rapide;
  - alimentele ușor perisabile precum carnea, produsele din carne, lactatele, produsele de patiserie se păstrează la o temperatură mai mică de 8 grade Celsius;
  - odată gătite sau reâncălzite corespunzător, alimentele fierbinți trebuie păstrate la temperaturi de peste 63 grade Celsius;
  - produsele culinare, deja reci, se comercializează la o temperatură mai mică de 4 grade Celsius.
  - carnea, peștele şi legumele trebuie procesate pe sectoare diferite, iar interacţiunea dintre materia primă şi produsul finit trebuie evitată;
  - se permite retragerea produselor alimentare, pe perioade limitate, din spațiile cu temperatură controlată pentru activitățile de preparare, transport, depozitare, expunere și servire a mesei, fără ca aceasta să creeze riscuri pentru sănătate;

„Nu se permite comercializarea produselor culinare și a produselor de patiserie la temperatura ambientală, direct în secția comercială sau pe suprafața vitrinelor frigorifice. Dacă lanțul criogenic a fost întrerupt pe o perioadă mai mare de 2 ore, produsele alimentare se retrag din circuitul alimentar și nu trebuie comercializate, pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor”, transmite ANSA.

Consumatorii care au depistat nereguli sunt în drept să depună reclamații în conformitate cu legislația în vigoare, în adresa subdiviziunilor teritoriale ANSA sau la adresa electronică: info@ansa.gov.md. Pentru informații și consultații puteți apela la linia verde: 022 – 511 – 511 / Viber: 067675544.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #canicula #consumatori #produse

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.