Fostul prim-ministru, actual președinte al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) îi dă replică președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care afirmă că primul Guvernul Chicu „nu a dat un ban cetățenilor” cât a fost la guvernare.

Astfel, Chicu, îl învinuiește pe Grosu și președinta țării, Maia Sandu că ar fi responsabili că în perioada cât a fost premier „nu a dat un ban cetățenilor”, pentru că „au furat miliardul”.

„Domnule Grosu, fiți mai buni ca chicu – nu fiți ca el… Dacă dumitale nu furai prin 2013-2014 ca-n codru verde, dacă nu votați împreună cu Maia Sandu pentru furtul „miliardului” și Aeroportului, poate acei peste 800 mln de lei care-i plăteam anual din buget pentru acoperirea furturilor voastre de atunci, îi dădeam ca ajutor suplimentar oamenilor. Dacă nu furați atunci și nu acumulați în 2011-2015 peste 393 mln.dolari datorii la ruși pe gaz, poate azi nu era necesar să luați banii oamenilor din buget și să vă lăudați că-i ajutați. Voi aveți toate posibilitățile să fiți mai buni. V-am lăsat 9 mlrd de lei pe conturile trezoreriale când am plecat. Ce-ați lăsat și ce veți lăsa voi în afară de datorii?”, se întreabă Chicu.

Amintim că, în cadrul unui interviu, Igor Grosu, în timp ce comenta rezultatul sondajului de ieri, 8 februarie, care a scos în evidență că PAS scade în cercetările sociologice, l-a băgat „în joc” pe fostul prim-ministru Chicu, care nu a făcut suficiente acțiuni pentru a ajuta cetățenii în acea perioadă, ceea ce a făcut acum PAS.

#Igor Grosu #invinuire #Ion Chicu #reacție

Rebelii şiiţi houthi au atacat joi o rafinărie a companiei petroliere Aramco din sud-vestul Arabiei Saudite, la graniţa cu Yemen, folosind două drone, într-o nouă acţiune a insurgenţilor împotriva regatului saudit. Duminică, rebelii houthi au revendicat un atac asupra aceleiaşi rafinării, informează antena3.ro.

Houthi „au atacat o rafinărie Aramco în regiunea Jizan cu două drone, realizând un atac ţintit”, a declarat o sursă militară pentru Saba, agenţie de ştiri yemenită controlată de rebeli.

„Acest atac răspunde încălcării spaţiului aerian şi a suveranităţii yemenite de către inamicul saudit”, a declarat sursa neidentificată, care a adăugat că insurgenţii vor continua să „răspundă cu fermitate la orice încălcare a suveranităţii ţării sau agresiune împotriva Yemenului”.

Până în prezent, Arabia Saudită nu a reacţionat la aceste informaţii.

Rebelii houthi au revendicat duminică un atac asupra aceleiaşi rafinării

Duminică, rebelii houthi au revendicat un atac asupra aceleiaşi rafinării, care procesează aproximativ 400.000 de barili de petrol brut pe zi şi produce produse rafinate, precum benzină şi motorină.

Această acţiune are loc în contextul unei escaladări între rebelii houthi şi Arabia Saudită, ţară care a intervenit militar în Yemen în 2015 pentru a sprijini guvernul recunoscut internaţional împotriva rebelilor care au preluat controlul capitalei şi ulterior s-au extins în mare parte din nordul Yemenului.

Escaladarea a început la sfârşitul lunii trecute, când rebelii au anunţat un blocaj maritim împotriva navigaţiei saudite în Marea Roşie, susţinând că este o măsură de represalii pentru restricţiile impuse în zonele controlate de insurgenţii yemeniţi.

De atunci, rebelii houthi au lansat atacuri cu rachete şi drone împotriva navelor comerciale în Marea Roşie şi pe teritoriul saudit, inclusiv asupra facilităţilor petroliere.

O navă s-a scufundat în Marea Roşie după ce a fost atacată de o ambarcațiune capcană încărcată cu explozibili, potrivit unui oficial local yemenit şi autorităților indiene. Atacul a avut loc în contextul blocadei maritime a porturilor saudite instituite de rebelii Houthi din Yemen, relatează Agerpres. Cei 14 marinari care se aflau la bord au fost salvați.

Pe de altă parte, Riadul a răspuns cu atacuri ale coaliţiei pe care o conduce asupra unor zone controlate de houthi şi, de asemenea, a anunţat o coaliţie maritimă multinaţională destinată să protejeze navigaţia în Marea Roşie şi în Strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Joi, emisarul special al ONU pentru Yemen, Hans Grundberg, a insistat în faţa Consiliului de Securitate al ONU că ţara se confruntă în prezent cu cel mai mare risc de a trăi un conflict pe scară largă de la armistiţiul convenit în 2022.