Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Flenchea, despre discursurile lui Putin și Biden: „Nu inspiră prea mult optimism privind sfârșitul războiului”

22 Feb. 2023, 20:04
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
22 Feb. 2023, 20:04 // Politica //  Realitatea.md

Fostul vicepremier pentru reintegrare, actualul șef al delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC), Alexandru Flenchea, susține că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu a spus nimic nou în discursul adresat elitei politice și militare a Rusiei, la un an de la începutul războiului în Ucraina.

În cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei, a menționat că discursul lui Vladimir Putin a fost așteptat, întrucât a fost amânat timp de aproape o jumătate de an.

”Discursul urma să fie prezentat în toamna anului trecut, dar pe fundalul insucceselor pe câmpul de luptă, atunci când au pierdut controlul asupra Hersonului, bineînțeles că momentul nu era oportun. De aceea data a fost anunțată abia cu vreo două săptămâni în urmă, pentru că Kremlinul tot ezita să anunțe o dată a discursului, încercând să-l coreleze cu dinamica în război, cu eventualele succese, în momentul în care au înțeles probabil că nu au de unde să se aștepte la o schimbare dramatică a situației pe câmpul de luptă au fixat 21 februarie, dar bineînțeles că erau așteptări mari, lumea aștepta cu sufletul la gură – oare ce o să mai anunțe Putin, în special în situația în care în mod evident nu avea de raportat niște succese impresionante în estul sau în sudul Ucrainei. Și atunci despre ce oare va vorbi? Nimic nou, primele vreo 20-25 de minute din discurs, de fapt, au fost parcă decupate din discursul lui din 24 februarie 2022”, a subliniat Alexandru Flenchea.

Fostul vicepremier pentru reintegrare nu a fost surprins de declarațiile liderului de la Kremlin.

”Practic, același discurs, același narativ, aceleași acuzații, aceleași false frici despre pericole care ar paște Federația Rusă și poporul rus în general, despre rusofobie, despre pretinsul neonazism al Ucrainei. De fapt, tot nimic nou, aceleași clișee propagandistice, pe care le tot auzim de un an de zile intens și oarecum mai moderat până atunci”.

Comparând discursul liderului de la Kremlin cu cel al liderului de la Casa Albă, Alexandru Flenchea a menționat că aceste declarații ”nu inspiră prea mult optimism privind sfârșitul războiului într-o perspectivă apropiată, din păcate”.

”Vedem că în aceeași măsură în care Putin nu-și revizuiește narativul, nici Occidentul nu pare să fie dispus să și-l revizuiască sau, cel puțin, nu vede temei pentru asta. Nici în discursul lui Biden nimic nou. Același discurs pe care îl auzim cam de pe la sfârșitul primăverii anului trecut. De fapt, această vizită, simbolică în foarte multe privințe, unii observatori au remarcat că a fost pentru prima dată de la vizita președintelui Roosvelt la Ialta, atunci când s-a întâlnit cu Stalin și cu Churchill, de atunci un președinte american nu a mai vizitat o țară aflată în război, în care chiar Statele Unite nu erau parte în acel război. Deci, o vizită super-importantă, un important mesaj de sprijin pentru Ucraina, dar să nu uităm că este parte a unui turneu și un alt scop sau un alt obiectiv al acestui turneu est-european este cel de a consolida rândurile aliaților în Europa, pentru că Ucraina în continuare are nevoie de sprijin, și nu un ultim moment, nu pot să nu remarc, cred că deloc întâmplător data acestei vizite – 20 februarie -, chiar în ajunul discursului anunțat din timp al lui Vladimir Putin. Eu cred că pe lângă aceste două principale obiective pe care și le-a setat Biden nu a putut să-și refuze și mica slăbiciune de a-l împunge puțin pe Vladimir Putin, eclipsând discursul lui, dar și atrăgând o bună parte a atenției publice internaționale spre propria vizită, care, trebuie să recunoaștem, ca și efect mediatic produs, a fost una spectaculoasă”, a mai spus Flenchea.

Joe Biden și-a rostit discursul adresat întregii lumi în aceeaşi zi în care şi agresorul rus, Vladimir Putin, a adresat un mesaj elitei politice și militare a Rusiei, evaluând anul care a trecut de la invazia în Ucraina.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking