Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

15 noiembrie 2026

Flenchea, despre discursurile lui Putin și Biden: „Nu inspiră prea mult optimism privind sfârșitul războiului”

22 Feb. 2023, 20:04
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
22 Feb. 2023, 20:04 // Politica //  Realitatea.md

Fostul vicepremier pentru reintegrare, actualul șef al delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC), Alexandru Flenchea, susține că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu a spus nimic nou în discursul adresat elitei politice și militare a Rusiei, la un an de la începutul războiului în Ucraina.

În cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei, a menționat că discursul lui Vladimir Putin a fost așteptat, întrucât a fost amânat timp de aproape o jumătate de an.

”Discursul urma să fie prezentat în toamna anului trecut, dar pe fundalul insucceselor pe câmpul de luptă, atunci când au pierdut controlul asupra Hersonului, bineînțeles că momentul nu era oportun. De aceea data a fost anunțată abia cu vreo două săptămâni în urmă, pentru că Kremlinul tot ezita să anunțe o dată a discursului, încercând să-l coreleze cu dinamica în război, cu eventualele succese, în momentul în care au înțeles probabil că nu au de unde să se aștepte la o schimbare dramatică a situației pe câmpul de luptă au fixat 21 februarie, dar bineînțeles că erau așteptări mari, lumea aștepta cu sufletul la gură – oare ce o să mai anunțe Putin, în special în situația în care în mod evident nu avea de raportat niște succese impresionante în estul sau în sudul Ucrainei. Și atunci despre ce oare va vorbi? Nimic nou, primele vreo 20-25 de minute din discurs, de fapt, au fost parcă decupate din discursul lui din 24 februarie 2022”, a subliniat Alexandru Flenchea.

Fostul vicepremier pentru reintegrare nu a fost surprins de declarațiile liderului de la Kremlin.

”Practic, același discurs, același narativ, aceleași acuzații, aceleași false frici despre pericole care ar paște Federația Rusă și poporul rus în general, despre rusofobie, despre pretinsul neonazism al Ucrainei. De fapt, tot nimic nou, aceleași clișee propagandistice, pe care le tot auzim de un an de zile intens și oarecum mai moderat până atunci”.

Comparând discursul liderului de la Kremlin cu cel al liderului de la Casa Albă, Alexandru Flenchea a menționat că aceste declarații ”nu inspiră prea mult optimism privind sfârșitul războiului într-o perspectivă apropiată, din păcate”.

”Vedem că în aceeași măsură în care Putin nu-și revizuiește narativul, nici Occidentul nu pare să fie dispus să și-l revizuiască sau, cel puțin, nu vede temei pentru asta. Nici în discursul lui Biden nimic nou. Același discurs pe care îl auzim cam de pe la sfârșitul primăverii anului trecut. De fapt, această vizită, simbolică în foarte multe privințe, unii observatori au remarcat că a fost pentru prima dată de la vizita președintelui Roosvelt la Ialta, atunci când s-a întâlnit cu Stalin și cu Churchill, de atunci un președinte american nu a mai vizitat o țară aflată în război, în care chiar Statele Unite nu erau parte în acel război. Deci, o vizită super-importantă, un important mesaj de sprijin pentru Ucraina, dar să nu uităm că este parte a unui turneu și un alt scop sau un alt obiectiv al acestui turneu est-european este cel de a consolida rândurile aliaților în Europa, pentru că Ucraina în continuare are nevoie de sprijin, și nu un ultim moment, nu pot să nu remarc, cred că deloc întâmplător data acestei vizite – 20 februarie -, chiar în ajunul discursului anunțat din timp al lui Vladimir Putin. Eu cred că pe lângă aceste două principale obiective pe care și le-a setat Biden nu a putut să-și refuze și mica slăbiciune de a-l împunge puțin pe Vladimir Putin, eclipsând discursul lui, dar și atrăgând o bună parte a atenției publice internaționale spre propria vizită, care, trebuie să recunoaștem, ca și efect mediatic produs, a fost una spectaculoasă”, a mai spus Flenchea.

Joe Biden și-a rostit discursul adresat întregii lumi în aceeaşi zi în care şi agresorul rus, Vladimir Putin, a adresat un mesaj elitei politice și militare a Rusiei, evaluând anul care a trecut de la invazia în Ucraina.

Realitatea Live

14 Nov. 2026, 20:04
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
14 Nov. 2026, 20:04 // Slider //  Ana Panaguța

Densitatea osoasă poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, după menopauză, dar și în cazul persoanelor care nu fac suficiente exerciții de forță. Ceea ce se știe mai puțin este că și anumite medicamente pot fragiliza oasele și pot crește riscul de fracturi, scrie hotnews.ro.

Osteoporoza, afecțiunea asociată cu scăderea densității osoase și un risc crescut de fracturi, frecvent întâlnită la femeile de peste 50 de ani, poate apărea și la persoane mai tinere, inclusiv ca urmare a administrării anumitor medicamente. Unele tratamente pot accelera pierderea de masă osoasă, pot afecta formarea de os nou sau pot modifica absorbția și metabolismul calciului și al vitaminei D.

Este important să cunoaștem acest efect secundar al unor medicamente și să monitorizăm sănătatea oaselor pe parcursul tratamentului. „Atunci când înțelegem consecințele pe care un medicament le are asupra sistemului osos, putem lua măsuri concrete pentru a ne proteja sănătatea oaselor, continuând în același timp o terapie care poate fi salvatoare de vieți”, explică Natasha Trentacosta, chirurg ortoped la Cedars-Sinai în Los Angeles, citată de publicația americană „The Washington Post”.

Corticosteroizii orali scad inflamația, dar și densitatea osoasă

Corticosteroizii, cum este de pildă prednisonul, sunt utilizați pentru a reduce inflamația din corp. Sunt prescriși pentru mai multe patologii, mai ales autoimune, de exemplu lupus, dar și pentru astm, alergii severe sau afecțiuni musculoscheletale cum ar fi tendinita.

Corticosteroizii pot afecta sănătatea oaselor prin mai multe mecanisme. Aceștia favorizează resorbția osoasă, procesul prin care țesutul osos este descompus, și reduc activitatea celulelor responsabile de formarea osului nou. De asemenea, pot influența metabolismul calciului. În cazul administrării prelungite, aceste modificări pot duce la osteoporoză indusă de glucocorticoizi.

Riscul de fracturi crește odată cu doza și durata tratamentului, iar pierderea de masă osoasă poate începe încă din primele luni. Potrivit ghidului Colegiului American de Reumatologie, persoanele care urmează un tratament cu corticosteroizi în doze de cel puțin 2,5 mg de prednison pe zi sau echivalent, pentru mai mult de trei luni, ar trebui să beneficieze de o evaluare a riscului de fractură. Aceasta poate include măsurarea densității osoase prin osteodensitometrie DEXA, astfel încât medicul să poată recomanda din timp măsuri de prevenție.

Antidepresivele folosite și pentru anxietate, asociate cu un risc mai mare de fracturi

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamente prescrise frecvent pentru depresie și tulburări de anxietate, au fost asociați în unele studii cu o densitate osoasă mai scăzută și cu un risc crescut de fracturi.

Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca serotonina să influențeze activitatea celulelor implicate în formarea și remodelarea țesutului osos. Totuși, nu este clar în ce măsură riscul observat este determinat de medicamente sau de alți factori asociați depresiei și stării generale de sănătate.

Medicamentele antiepileptice

Medicația antiepileptică, respectiv cu unele anticonvulsivante, este prescrisă în special pentru a preveni declanșarea crizelor, dar sunt situații în care medicii le recomandă pentru tulburare bipolară sau migrene.

În special antiepilepticele utilizate de mai mult timp pot influența metabolismul vitaminei D și al calciului. Fenobarbitalul, fenitoina și carbamazepina se numără printre tratamentele asociate cu un risc crescut de pierdere a masei osoase. Efectele nu sunt însă identice pentru toate anticonvulsivantele, iar riscul depinde inclusiv de durata administrării și de alți factori individuali.

Tratamentul pentru cancer de prostată

Terapia de privare de androgeni, folosită în tratarea cancerului de prostată, are rolul de a scădea nivelul de testosteron, hormonul care „hrănește” celulele canceroase. Chiar dacă acțiunea medicamentelor inhibă dezvoltarea tumorilor, scăderea nivelului de testosteron din sânge poate duce la scăderea densității oaselor, riscul de fracturi fiind crescut.

Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă evaluarea densității osoase înaintea începerii tratamentului de lungă durată și monitorizarea sănătății oaselor pe parcursul terapiei. În funcție de riscul individual de fractură, medicul poate recomanda și tratamente pentru prevenirea pierderii de masă osoasă.

Tratamentul pentru cancerul de sân

Inhibitorii de aromatază, cum sunt anastrozolul, letrozolul sau exemestanul, folosiți în tratarea cancerului de sân, pot scădea densitatea osoasă și pot crește riscul de fracturi osoase. De regulă, sunt recomandați pe o perioadă îndelungată, care se întinde de la 5 la 10 ani, durata tratamentului depinzând de tipul specific de cancer și de particularitățile pacientelor.

Aceste medicamente blochează acțiunea aromatazei, o enzimă implicată în producerea estrogenului. Scăderea nivelului acestui hormon poate accelera pierderea de masă osoasă, în special la femeile aflate la postmenopauză, crescând riscul de osteoporoză și fracturi. Riscul variază însă de la o pacientă la alta și depinde inclusiv de densitatea osoasă inițială și de durata tratamentului.

Potrivit studiilor, cu cât tratamentul este mai lung, cu atât riscurile pentru pacientă sunt mai mari. În cazul femeilor care sunt deja la postmenopauză riscurile sunt considerabil crescute, arată cercetările.

Ce pot face persoanele care iau medicamente cu efect nociv pentru oase

Unele medicamente pot crește, într-adevăr, riscul de osteoporoză, iar pacienții care urmează astfel de tratamente trebuie să-și monitorizeze mai bine sănătatea osoasă. Medicii recomandă evaluarea riscului de fractură, mai ales în cazul tratamentelor de lungă durată. În funcție de vârstă, istoricul medical și medicamentele administrate, poate fi necesară o osteodensitometrie DEXA, investigație care măsoară densitatea minerală osoasă și ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi.

Exercițiile fizice care solicită oasele, inclusiv antrenamentele de forță, aportul adecvat de calciu și de vitamina D, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea sănătății osoase. În cazul persoanelor cu risc crescut, medicul poate recomanda și tratamente specifice pentru prevenirea fracturilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!