Documentul prin care fondatorii companiei FLYONE sunt obligați să renunțe la cotele-părți din societate în termen de 90 de zile conține o trimitere la o lege abrogată anul trecut, atrage atenția jurnalistul Corneliu Gandrabur, într-o analiză publicată pe blogul său, citat de ZIUA.MD.

Amintim că, săptămâna trecută, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că fondatorii FLYONE trebuie să renunțe la participațiile deținute în companie, în urma aplicării clauzei de schimbare a controlului prevăzută de legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului.

Autorul a analizat Procesul-verbal nr. 37 al ședinței Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din 22 iunie 2026 și a constatat că documentul face trimitere la art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021, care, la rândul său, invocă art. 4 alin. (2) din Legea securității statului nr. 618/1995. Legea respectivă a fost însă abrogată prin art. 32 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 249/2025, intrată în vigoare în octombrie 2025. Prin urmare, susține autorul, documentul guvernamental face referire la o normă legală care nu mai este în vigoare.

De asemenea, procesul-verbal nr. 37 conține zece puncte referitoare la mai multe întreprinderi, în timp ce comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale s-a referit, în mod inexplicabil, doar la FLYONE. Mai mult, documentul menționează că nu ar fi cunoscuți fondatorii companiei și proveniența capitalului acesteia, deși informațiile privind acționariatul sunt disponibile în registrele oficiale.

Redacția BANI.MD a solicitat explicații ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea și l-a întrebat cum a fost adoptată decizia în cazul FLYONE în condițiile în care documentul face trimitere la o lege abrogată. Ministrul a respins apelul telefonic.

Ulterior, redacția l-a contactat pe secretarul de stat Mircea Păscăluță, care a redirecționat solicitarea către serviciul de presă al ministerului. Apelurile către serviciul de presă au fost respinse, iar întrebările expediate în scris au rămas fără răspuns până la publicarea acestui material.

În același timp, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu, nu a oferit o explicație în acest sens.

(UPDATE, 16:30)

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că decizia prin care fondatorii companiei FLYONE au fost obligați să renunțe la cotele-părți deținute în societate rămâne legală, chiar dacă documentul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului face trimitere la o lege abrogată.

Scandalul FlyOne! Ministerul Infrastructurii susține că decizia este legală

#FLYONE #Guvern #lege abrogată

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google