Documentul prin care fondatorii companiei FLYONE sunt obligați să renunțe la cotele-părți din societate în termen de 90 de zile conține o trimitere la o lege abrogată anul trecut, atrage atenția jurnalistul Corneliu Gandrabur, într-o analiză publicată pe blogul său, citat de ZIUA.MD.

Amintim că, săptămâna trecută, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că fondatorii FLYONE trebuie să renunțe la participațiile deținute în companie, în urma aplicării clauzei de schimbare a controlului prevăzută de legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului.

Autorul a analizat Procesul-verbal nr. 37 al ședinței Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din 22 iunie 2026 și a constatat că documentul face trimitere la art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021, care, la rândul său, invocă art. 4 alin. (2) din Legea securității statului nr. 618/1995. Legea respectivă a fost însă abrogată prin art. 32 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 249/2025, intrată în vigoare în octombrie 2025. Prin urmare, susține autorul, documentul guvernamental face referire la o normă legală care nu mai este în vigoare.

De asemenea, procesul-verbal nr. 37 conține zece puncte referitoare la mai multe întreprinderi, în timp ce comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale s-a referit, în mod inexplicabil, doar la FLYONE. Mai mult, documentul menționează că nu ar fi cunoscuți fondatorii companiei și proveniența capitalului acesteia, deși informațiile privind acționariatul sunt disponibile în registrele oficiale.

Redacția BANI.MD a solicitat explicații ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea și l-a întrebat cum a fost adoptată decizia în cazul FLYONE în condițiile în care documentul face trimitere la o lege abrogată. Ministrul a respins apelul telefonic.

Ulterior, redacția l-a contactat pe secretarul de stat Mircea Păscăluță, care a redirecționat solicitarea către serviciul de presă al ministerului. Apelurile către serviciul de presă au fost respinse, iar întrebările expediate în scris au rămas fără răspuns până la publicarea acestui material.

În același timp, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu, nu a oferit o explicație în acest sens.

(UPDATE, 16:30)

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că decizia prin care fondatorii companiei FLYONE au fost obligați să renunțe la cotele-părți deținute în societate rămâne legală, chiar dacă documentul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului face trimitere la o lege abrogată.

Scandalul FlyOne! Ministerul Infrastructurii susține că decizia este legală

#FLYONE #Guvern #lege abrogată

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.