Fondul Monetar Internaţional a declarat că economiile din Orientul Mijlociu au rămas sub previziunile de creştere din cauza reducerilor producţiei de petrol şi a conflictului Israel-Gaza, chiar dacă perspectivele economice globale au rămas rezistente, transmite Reuters.

În ciuda incertitudinilor, ”economia globală a fost surprinzător de rezistentă”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, la Forumul fiscal arab din Dubai, avertizând în acelaşi timp cu privire la un potenţial impact mai larg asupra economiilor regionale al conflictului din Gaza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luna trecută, FMI şi-a mărit previziunile privind creşterea economică globală, îmbunătăţind perspectivele atât pentru Statele Unite, cât şi pentru China şi invocând o încetinire mai rapidă decât se aştepta a inflaţiei.

Georgieva a spus că economiile vecine cu Israelul şi teritoriile palestiniene au resimţit un impact al conflictul asupra veniturile din turism, în timp ce atacurile la Marea Roşie au afectat costurile de transport la nivel global.

Aceşti factori au agravat ”problemele economiilor care încă îşi revin din şocurile anterioare”, a spus ea în cadrul forumului, în marja Summit-ului mondial al guvernelor de la Dubai.

Rebelii Houthi din Yemen, aliniaţi cu Iranul, au vizat nave comerciale cu drone şi rachete în Marea Roşie de la jumătatea lunii noiembrie şi spun că atacurile lor sunt solidare cu palestinienii, în timp ce Israelul loveşte militanţii Hamas în Gaza. Dar SUA şi aliaţii săi îi caracterizează ca fiind nediscriminatori şi o ameninţare pentru comerţul global.

În regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord (MENA), subvenţiile pentru combustibilii fosili au reprezentat 19% din PIB în 2022, a spus FMI.

Instituţia a recomandat anularea treptată a subvenţiilor energetice pentru economiile regiunii, inclusiv pentru exportatorii de petrol, şi a sugerat ca alternativă sprijinul direcţionat.

Tehnologia avansată, inclusiv inteligenţa artificială, este o temă cheie de atenţie la World Governments Summit, cu prezenţa câtorva directori de top din marile firme de tehnologie globale, inclusiv Sam Altman, CEO al OpenAI. Georgieva a spus că, la nivel global, 40% dintre locurile de muncă sunt expuse AI, iar ţările cărora le lipseşte infrastructura şi forţa de muncă calificată pentru a investi ar putea rămâne în urmă.

Economiile regionale precum Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită au sporit semnificativ investiţiile în IA, ca parte a strategiilor de diversificare a surselor de venit.

#economie #economii #investiţiile în IA #petrol

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.