Foc și pară „stinsă” la ședința CSP, între Robu și Popov: „Ați pus cruce deja pe Stoianoglo?”

Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a depus un demers în adresa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) despre raporturile juridice de muncă ale lui Ruslan Popov. La ședința de joi, 10 februarie curent, și-a exprimat părerea că membrii ar trebui să ia act de faptul că procurorul suspendat nu și-a ales în scris o altă funcție. Ar însemna asta că l-ar fi vrut scos din sistem sau nu, nu este clar, însă Ruslan Popov, fiind prezent în sală, a avertizat că va contesta atât demersul în cauză, cât și hotărârea CSP, pentru că ar fi „incorect” modul în care se interpretează legea. „Ați pus cruce pe domnul Stoianoglo”, a întrebat acesta.

Potrivit lui Dumitru Robu, Ruslan Popov trebuia să-și aleagă una din funcțiile vacante încă în luna octombrie 2021, până la expirarea mandatului său de adjunct al procurorului general. Acesta a făcut referire la regulamentul CSP care prevede „negru pe alb” că procurorul trebuie să depună în scris funcția pentru care optează și angajatorul nu ar avea nicio obligație să-i propună vreuna.

„Fiecare jurist are dreptul la interpretarea legii, însă modul în care este interpretată în raport cu mine este incorect. De pe data de 9 octombrie 2021, mă aflu sub urmărire penală până azi, inclusiv. În plus, nici mandatul procurorului general nu este încetat și, respectiv, nici al meu, pentru că nu există un procuror general nou. Există un procuror general interimar care ar putea să aibă doar adjuncți interimari. Dacă domnul Robu interpretează legea anume așa, nu am să mă supăr pe el și nici dacă CSP va considera așa, nu am să port nicio pică, dar o să vedem ce va spune instanța”, a replicat Ruslan Popov, la ședința CSP.

Procurorul adjunct suspendat a dat de înțeles astfel că va contesta atât demersul lui Dumitru Robu, cât și hotărârea CSP.

„Imaginați-vă că procurorul general este restabilit, or dvs. ați pus cruce deja pe Stoianoglo (n.r. Alexandr Stoianoglo)?! Cum puteți să hotărâți soarta adjuncților săi?! Să presupunem că eu o să accept o funcție, nu contează care, pentru că și aici o să fie un joc, dar asta nu înseamnă că ulterior n-o să contest în instanță”.

Ruslan Popov a mai adăugat că va opta pentru o funcție vacantă în sistemul Procuraturii, „doar ca să nu aveți temei să mă eliberați”. Pentru asta a solicitat timp și lista integrală de funcții vacante disponibile pentru a-și putea face alegerea în scris.

Membrii CSP au intrat în deliberare și au discutat peste jumătate de oră despre acest subiect, ca într-un final președinta CSP, Angela Motuzoc, să anunțe că „Consiliul a decis să reia discuția în ședința din 17 februarie curent, la ora 10:00”.

„Au apărut mai multe întrebări ce urmează să fie adresate și este necesară oferirea timpului domnului Ruslan Popov pentru a opta pentru funcțiile care au fost libere”, a explicat aceasta.

Amintim că Ruslan Popov a fost suspendat din funcția de adjunct al procurorului general în decembrie 2021, după ce a fost pornită o urmărire penală pe Alexandr Stoianoglo, suspendat din funcție mai devreme. Mai târziu, și pe numele său a fost deschis un dosar penal. Este învinuit de îmbogățire ilicită în baza unor investigații jurnalistice, potrivit cărora, ar fi beneficiarul final al unei livezi moderne şi al unui frigider pentru păstrarea fructelor, înregistrate pe numele tatălui său.

Procurorul însă pledează nevinovat. Acum, este cercetat sub control judiciar.

#Dumitru Robu #Ruslan popov #CSP #Procuratura Generala

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.