În procesul de expertiză anticorupție a actelor normative, CNA a constatat mai multe prevederi contradictorii și riscuri de corupție în ultimele modificări la Codul fiscal al Republicii Moldova.

Acestea se referă la proiectul de lege prin care se vrea micșorarea TVA-ului la importul de filtre de apă și inițiativa legislativă ce ține de regimul fiscal al persoanelor fizice, care activează în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Mai exact, proiectul de lege privind modificarea cotei taxelor și impozitelor percepute la importul de aparate de filtrare și purificare a apei vine să asigure accesul populației la apă potabilă de calitate la pachet cu mai multe riscuri de corupție, care pot prejudicia interesul public, se arată în Raportul de expertiză.

Așadar, experții CNA spun că, amenințările de corupție apar pentru că legea nu este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal și nu garantează că o TVA mai mică va duce la scăderea prețurilor de comercializare a acestor mărfuri.

Prin urmare, CNA recomandă evaluarea impactului legii în societate, astfel încât aceasta să crească realmente accesul cetățenilor la utilaj ce asigură o apă de o calitate mai bună. Stabilirea unei cote reduse la TVA pentru categoriile respective de produse, poate genera riscul ca legea să fie interpretată în folosul unui grup restrâns de persoane, cointeresate în importul și comercializarea acestui tip de aparate.

Concomitent, experții Direcției expertiză anticorupție a CNA au identificat mai multe lacune, de natură să genereze manifestări de corupție, în inițiativa legislativă referitoare la regimul fiscal al persoanelor fizice din domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Raportul arată că, chiar dacă proiectul de lege promovează utilizarea instrumentelor electronice de plată, evitarea evaziunilor fiscale și reducerea activității economice din domeniu în afara regimului de activitate, prevederile prin care plățile în numerar sunt susținute în detrimentul plăților prin transfer, pot duce la prejudicierea interesului public.

Prin urmare, CNA atrage atenția legiuitorului asupra faptului că reglementarea defectuoasă a modalității de plată, nemijlocit în numerar, riscă să determine apariția manifestărilor de corupție în procesul controalelor efectuate de către funcționarii fiscali, asupra activității agenților economici licențiați în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Cele mai puține obiecții despre riscuri de corupție au fost formulate la proiectul hotărârii de guvern cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Culturii. Experții CNA nu au identificat în proiect norme contradictorii, însă, au constatat că, în procesul de elaborare a normei juridice, nu au fost respectate prevederile cu privire la transparența în procesul decizional. Totuși, proiectul corespunde normelor de tehnică legislativă, se arată în Raport.

De asemenea, CNA a stabilit lipsa amenințărilor de corupție în proiectul a două hotărâri de Guvern, prin care ANTA este exclusă din lista entităților publice cu autonomie financiară, iar inspectorilor ANTA cu funcție de control li se atribuie statut de agent de circulație, cu dreptul de a stopa autovehicule în traficul rutier. Proiectele respective au primit aviz pozitiv spre aprobare din partea CNA.

#CNA #experții Direcției expertiză anticorupție a CNA #micșorare TVA #raport

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.