În procesul de expertiză anticorupție a actelor normative, CNA a constatat mai multe prevederi contradictorii și riscuri de corupție în ultimele modificări la Codul fiscal al Republicii Moldova.

Acestea se referă la proiectul de lege prin care se vrea micșorarea TVA-ului la importul de filtre de apă și inițiativa legislativă ce ține de regimul fiscal al persoanelor fizice, care activează în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Mai exact, proiectul de lege privind modificarea cotei taxelor și impozitelor percepute la importul de aparate de filtrare și purificare a apei vine să asigure accesul populației la apă potabilă de calitate la pachet cu mai multe riscuri de corupție, care pot prejudicia interesul public, se arată în Raportul de expertiză.

Așadar, experții CNA spun că, amenințările de corupție apar pentru că legea nu este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal și nu garantează că o TVA mai mică va duce la scăderea prețurilor de comercializare a acestor mărfuri.

Prin urmare, CNA recomandă evaluarea impactului legii în societate, astfel încât aceasta să crească realmente accesul cetățenilor la utilaj ce asigură o apă de o calitate mai bună. Stabilirea unei cote reduse la TVA pentru categoriile respective de produse, poate genera riscul ca legea să fie interpretată în folosul unui grup restrâns de persoane, cointeresate în importul și comercializarea acestui tip de aparate.

Concomitent, experții Direcției expertiză anticorupție a CNA au identificat mai multe lacune, de natură să genereze manifestări de corupție, în inițiativa legislativă referitoare la regimul fiscal al persoanelor fizice din domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Raportul arată că, chiar dacă proiectul de lege promovează utilizarea instrumentelor electronice de plată, evitarea evaziunilor fiscale și reducerea activității economice din domeniu în afara regimului de activitate, prevederile prin care plățile în numerar sunt susținute în detrimentul plăților prin transfer, pot duce la prejudicierea interesului public.

Prin urmare, CNA atrage atenția legiuitorului asupra faptului că reglementarea defectuoasă a modalității de plată, nemijlocit în numerar, riscă să determine apariția manifestărilor de corupție în procesul controalelor efectuate de către funcționarii fiscali, asupra activității agenților economici licențiați în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Cele mai puține obiecții despre riscuri de corupție au fost formulate la proiectul hotărârii de guvern cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Culturii. Experții CNA nu au identificat în proiect norme contradictorii, însă, au constatat că, în procesul de elaborare a normei juridice, nu au fost respectate prevederile cu privire la transparența în procesul decizional. Totuși, proiectul corespunde normelor de tehnică legislativă, se arată în Raport.

De asemenea, CNA a stabilit lipsa amenințărilor de corupție în proiectul a două hotărâri de Guvern, prin care ANTA este exclusă din lista entităților publice cu autonomie financiară, iar inspectorilor ANTA cu funcție de control li se atribuie statut de agent de circulație, cu dreptul de a stopa autovehicule în traficul rutier. Proiectele respective au primit aviz pozitiv spre aprobare din partea CNA.

#CNA #experții Direcției expertiză anticorupție a CNA #micșorare TVA #raport

Moldovenii au călătorit mai puțin peste hotare în prima jumătate a anului 2026, însă au cheltuit mai mult pentru vacanțele cumpărate prin agențiile de turism și tur-operatori, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) care arată că numărul persoanelor plecate în străinătate prin intermediul agențiilor s-a redus cu 3,2%, în timp ce încasările din turismul emițător au crescut cu 8,9%, scrie BANI.MD.

În perioada ianuarie-iunie 2026, agențiile de turism au deservit 141,7 mii de persoane care au călătorit peste hotare, față de aproximativ 146,4 mii în perioada similară a anului trecut.

Potrivit sursei citate, încasările generate de aceste călătorii au mers însă în direcția opusă și au ajuns la 1,756 miliarde de lei, cu 8,9% mai mult decât în prima jumătate a anului 2025.

Raportarea încasărilor la numărul de persoane scoate la iveală o evoluție interesantă. În primele șase luni ale acestui an, agențiile au încasat în medie aproximativ 12,4 mii de lei pentru fiecare persoană plecată peste hotare, față de circa 11 mii de lei în perioada similară din 2025.

Astfel, încasarea medie per vizitator a crescut cu aproximativ 12,5% într-un singur an, deși durata medie a sejurului a rămas neschimbată, la 6,2 zile.

Practic, moldovenii nu stau mai mult în vacanțe decât anul trecut, însă pachetele turistice achiziționate prin agenții generează costuri mai mari. Aproape toate călătoriile externe au avut drept scop vacanța. Din cele 141,7 mii de persoane deservite, 140,3 mii, sau 99%, au plecat pentru odihnă, recreere și agrement.

Turcia rămâne detașat destinația favorită a moldovenilor și concentrează 36% din toate plecările. Calculele pe baza datelor BNS arată că aproximativ 51 de mii de persoane au ales această țară în primele șase luni.

Pe locul doi se află Egiptul, cu 19,8%, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 28 de mii de persoane. Bulgaria concentrează 13,7% din călătorii, România – 12%, iar Grecia – 4,7%.

Un alt contrast puternic apare atunci când sunt comparate sumele generate de moldovenii plecați peste hotare cu cele aduse de vizitatorii străini în Republica Moldova prin intermediul agențiilor.

Turismul emițător a generat pentru agenții 1,756 miliarde de lei, în timp ce turismul receptor a adus numai 43,9 milioane de lei. Diferența este de aproximativ 40 de ori. Comparația trebuie însă privită cu precauție, deoarece dintre cei 38,6 mii de vizitatori străini raportați, numai 3,6 mii au fost turiști, iar 35 de mii au fost excursioniști.

Paradoxal, tocmai turismul receptor a avut cea mai rapidă creștere a încasărilor. Agențiile au obținut cu 25,4% mai mulți bani de la vizitatorii străini decât în prima jumătate a anului trecut.

România domină categoric fluxul organizat de vizitatori străini, cu 69,3% din total, urmată la mare distanță de Italia, cu 10%, Spania, cu 5,2%, și Germania, cu 2,9%.

Și turismul intern a crescut. Numărul persoanelor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor a urcat cu 11,1%, până la 49,8 mii, iar încasările au avansat cu 11,3%, la 97,2 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, agențiile de turism și tur-operatorii din Republica Moldova au încasat aproape 1,9 miliarde de lei în numai șase luni, cu 9,3% mai mult decât în perioada similară din 2025. Din această sumă, peste 92% provin din călătoriile moldovenilor peste hotare.

#moldoveni #odihna #turism