În urma ploilor abundente cu vânt puternic înregistrate pe 11 iunie mai multe localități din sudul, centrul, dar și nordul țării au fost afectate. Într-un comunicat de presă emis, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) anunță că în raionul Cantemir, Capaclia au fost smulse circa 27 foi de ardezie și circa 90 m2 de țiglă metalică de pe acoperișul a două gospodării.

„În raionul Ialoveni vântul puternic a deteriorat circa 224 m2 de foi de ardezie de pe acoperișul unui bloc locativ, iar în orașul Orhei a fost smuls și deteriorat acoperișul liceului, din țiglă metalică pe o suprafață de circa 450 m². Tot aici, vântul a smuls circa 86 foi de ardezie și a deteriorat 65 tuburi solare ale sistemului termo – energetic. Mai mult, în urma precipitațiilor abundente au fost afectate acoperișurile a peste 300 de gospodării din mai multe localități din raionul Orhei”, se arată în comunicatul emis de IGSU.

Potrivit IGSU, intemperiile au afectat și câteva porțiuni de drumuri locale în orașul Nisporeni și satul Vărzărești a fost deteriorat circa 1200 m de drum din pietriș, iar în Pepeni, raionul Sîngerei circa 5000 m de drum.

„În urma ploii torențiale au fost afectate mai multe culturi agricole și livezi. Astfel, în localitatea Ivanovca, Florești au fost deteriorate circa 252 ha de floarea soarelui, 55 ha de porumb și 4 ha livadă de vișin”, mai precizează responsabilii.

Comisiile pentru situații excepționale raionale lucrează în raioanele unde au fost înregistrate prejudicii pentru evaluarea pagubelor materiale.

IGSU mai precizează că potrivit datelor colectate de la furnizorii de energie electrică către dimineața zilei de 13 iunie 2024 mai rămân parțial deconectate de la energia electrică 13 localități din raionul Orhei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie electrica #IGSU #intemperii #Moldova #prejudicii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.