Astăzi, la nivel mondial, este marcată Ziua Inimii, scopul căreia este sporirea gradului de conștientizare a populației cu privire la riscurile pentru bolile cardiovasculare, inclusiv cele de inimă și accidentul vascular cerebral.

În acest an, genericul acestei zile este „Folosește-ți inima pentru conectare”, îndemnând fiecare membru al societății să își folosească cunoștințele, compasiunea și influența pentru a-și asigura o viață sănătoasă pentru inimă.

„Evenimentul a fost lansat la inițiativa Federației Mondiale a Inimii (FMI), fiind cea mai mare platformă specializată pe protecția sănătății inimii din lume. Bolile cardiovasculare (BCV) provoacă 18,6 milioane de decese în fiecare an. Acestea pot apărea din mai multe cauze, cum ar consumul de tutun și alcool, diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea, până la poluarea aerului sau amiloidoza cardiacă. La nivel mondial, în jur de 520 de milioane de persoane suferă de boli cardiovasculare și au fost afectate în mod disproporțional de COVID-19 în ultimul an. Aceștia au fost expuși unui risc mai mare de a dezvolta forme grave ale bolii, iar din cauza unei vulnerabilități sporite au fost nevoiți să se izoleze”, anunță Ministerul Sănătății.

Drept urmare, aceste persoane au suportat un șir de consecințe:

Lipsa vizitelor regulate la medic;
Absența contactului cu familia și prietenii;
Reducerea practicării exercițiilor fizice.

În Republica Moldova, bolile cardiovasculare se situează pe primul loc în clasamentul cauzelor de deces.

„Pe parcursul anului 2020, în țara noastră din cauza afecțiunilor aparatului cardiovascular au decedat 22 872 de persoane, comparativ cu 21 512 decese, în 2019. În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină cardiopatia ischemică (12566 persoane), bolile cerebro-vasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane), cardiopatia hipertensivă (2615 persoane)”, se mai arată în comunicat.

În acest an, obiectivul global al Zilei Mondiale a Inimii este valorificarea puterii telemedicinii pentru a îmbunătăți conștientizarea, prevenirea și gestionarea BCV. Cei trei piloni în acest proces sunt:

Investițiile – crearea condițiilor pentru utilizarea eficientă a instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți prevenirea, diagnosticul și metodele de tratament a inimii pentru fiecare – de la copii la persoanele în etate.
Prevenirea – îngrijirea inimii prin adoptarea unui stil alimentar sănătos cu consum redus de zahăr, renunțarea la fumat și practicarea exercițiilor fizice. Totodată, în cazul unei boli cronice (insuficiență cardiacă, diabet, hipertensiune arterială, obezitate) este important să se opteze pentru vizite regulate la medic, iar în cazul infecției COVID-19 să se solicite asistența medicală urgentă.
Comunitatea – utilizarea tehnologiilor moderne pentru conexiunea cu membrii familiei, în special pe timp de pandemie.

Pentru a îmbunătăți sănătatea inimii și a preveni îmbolnăvirea, este important să cunoaștem factorii de risc ai acestora:

Dieta bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol, zahăr și sare;
Activitate fizică insuficientă;
Consumul de alcool;
Consumul de tutun în orice formă sporește considerabil riscul bolilor de inimă și al infarctului miocardic.

Astfel, pentru a evita boala este important să prevenim influența acestor factori, să adoptăm un stil alimentar și de viață sănătos, să menținem tensiunea arterială, colesterolul și nivelul zahărului din sânge în limitele normei și să reducem riscul bolilor de inimă și a atacului de cord, recomandă specialiștii din sănătate.

#Ministerul Sănătății #sfaturi #Ziua Mondiala a Inimii

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.