Albert Saniger, fondatorul și fostul CEO al aplicației de cumpărături Nate, a fost inculpat pentru fraudă, după ce s-a descoperit că a indus în eroare investitorii, susținând că platforma sa folosea inteligență artificială, când de fapt era operată de sute de oameni dintr-un call center din Filipine. Informația a fost confirmată de Departamentul de Justiție al SUA într-un comunicat oficial.

Aplicația, lansată în 2018, promitea utilizatorilor posibilitatea de a face cumpărături online de pe orice site cu un singur click, datorită „automatizării AI”. Totuși, anchetatorii susțin că rata de automatizare era de fapt de 0%, iar toate comenzile erau procesate manual de angajați plătiți extern.

Nate a atras investiții de peste 50 de milioane de dolari, inclusiv o rundă de finanțare de 38 de milioane în 2021, condusă de Renegade Partners. Investitorii au fost convinși că tehnologia companiei putea funcționa fără intervenție umană, cu excepția unor cazuri izolate. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

Aplicația a fost anchetată pentru prima dată de publicația The Information în 2022, iar în 2023 și-a închis activitatea, vânzându-și activele și provocând „pierderi aproape totale” pentru investitori, conform actului de acuzare.

Albert Saniger nu a oferit nicio declarație până în prezent. Pe LinkedIn, acesta figurează acum ca partener de conducere al fondului Buttercore Partners din New York, care de asemenea nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Filipine #Inteligență Artificială

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.