Autoritățile din Republica Moldova vor raporta Comisiei Europene cum cheltuie banii din pachetul de sprijin în valoare 1,9 miliarde de lei de două ori pe ani, a precizat eurodeputatul român Siegfried Mureșan într-un interviu acordat agenției IPN. La rândul său, responsabilii de la Bruxelles vor transfera semestrial tranșele.

Nu toate transferurile vor fi identice ca valoare, iar suma lor se va stabili în funcție de planul prezentat de către autoritățile de la Chișinău.

La sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai ni se va transfera prima parte a suportului financiar. Potrivit lui Mureșan, responsabilii din Republica Moldova vor prezenta întâi un plan de investiții și după ce Comisia Europeană îl va aproba, în curs de câteva săptămâni vom obține prefinanțarea de 315 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cred că această prefinanțare va veni la finalul lunii aprilie sau în prima parte a lunii mai, în cursul lunii mai. După aceea, de două ori pe an, autoritățile de la Chișinău vor transmite Comisiei Europene rapoarte despre investițiile efectuate, reformele implementate și, de două ori pe an, Comisia Europeană va plăti tranșe semestriale autorităților de la Chișinău.

Cum ne asigurăm că banii sunt bine folosiți? Sigur, instituțiile europene abilitate vor veghea aceste lucruri. Există obligația de transparență privind beneficiarii finali, modalitățile în care fondurile europene sunt cheltuite și, din jumătate în jumătate de an, toate acele ținte și tot ce e legat de reforme și investiții care trebuie implementate pentru ca plățile să se poată face”, a declarat Mureșan.

Dacă guvernarea din Moldova nu își va îndeplini obligațiunile asumate prin Planul de creșere al Moldovei, Comisia Europeană va fi nevoită să blocheze anumite părți.

#ajutor #Moldova #Mureșan #raportare #UE

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.