Peste 218 milioane de lei au fost direcționate în prima jumătate a anului 2026 către obiectivele Fondului de Convergență, deși mecanismul nu a început încă să funcționeze. Despre acest lucru a anunțat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, într-un mesaj video înregistrat și prezentat în limba rusă.

Potrivit vicepremierului, principala misiune a Fondului de Convergență este susținerea cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în raioanele din stânga Nistrului și reducerea treptată a diferențelor în accesul la serviciile publice.

„Este important de subliniat: fondul nu este despre teritorii, ci, în primul rând, despre oameni, despre necesitățile și oportunitățile lor. Este vorba, în primul rând, despre domenii precum protecția socială, sănătatea, educația și alte direcții care influențează direct calitatea vieții oamenilor și a familiilor lor”, a explicat vicepremierul.

Fondul urmează să finanțeze și proiecte de infrastructură menite să facă serviciile publice mai accesibile pentru locuitorii din stânga Nistrului.

„Scopul fondului nu este doar de a direcționa resurse, ci de a crea condiții în care diferențele să fie reduse treptat, iar legăturile dintre oameni și dintre cele două maluri să devină tot mai puternice”, a mai spus Valeriu Chiveri.

Fondul de convergență pentru regiunea transnistreană este un instrument economic și social lansat de autoritățile de la Chișinău în 2026, conceput pentru a facilita reintegrarea treptată a celor două maluri ale Nistrului. Obiectivul său central este armonizarea fiscală și legislativă a regiunii transnistrene cu restul Republicii Moldova până în anul 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fond convergenta #Transnistria #Valeriu Chiveri

Republica Moldova va renunța la actualele 32 de raioane, în cadrul reformei administrației publice locale. În locul lor ar urma să existe mai puține unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, posibil sub forma unor județe, însă denumirea și delimitarea exactă nu au fost încă stabilite. Vor fi păstrate Chișinăul, Bălțiul, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special Taraclia.

În paralel, reforma amalgamării ar putea reduce numărul primăriilor de la 892 la aproximativ 292, acestea urmând să aibă un rol mai important în dezvoltarea locală, în timp ce nivelul doi va avea competențe mai restrânse. Republica Moldova a mai încercat o reformă importantă. În 1999, țara a fost împărțită în 10 județe, o unitate autonomă și 662 de primării, fără teritoriul din stânga Nistrului. Reforma nu a durat însă mult. În 2003, județele au fost desființate de guvernarea comunistă și s- a revenit la sistemul de raioane.

De ce nu au funcționat județele?
A fost reforma într-adevăr un eșec sau a fost aplicată greșit?
Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru ca administrația să lucreze mai bine pentru oameni?
Va aduce noua reformă mai multă putere și resurse comunităților sau doar va reduce numărul primăriilor?
Ce se schimbă pentru primării?
Vor primi mai multe competențe și putere de decizie?
De ce amalgamarea voluntară a ajuns să provoace dispute și tensiuni între unele primării?
Cine câștigă și cine pierde în urma amalgamării voluntare a localităților?
Ce se va întâmpla cu primăriile și comunitățile care nu vor au fost de acord cu această reorganizare?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 18 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Nicolae Andronic, fost vicepreședinte al Parlamentului, fost vicepremier.