Ar trebui Statele Unite și aliații lor să încerce să-l detroneze pe Putin prin organizarea unei lovituri de stat sau chiar prin asasinarea liderului de la Kremlin în timpul unor vizite externe, cum ar fi cea recentă din Coreea de Nord? Această întrebare este abordată într-o analiză Foreign Policy, care subliniază necesitatea de a cântări riscurile în raport cu beneficiile posibile, transmite adevarul.ro.

Sursa menționată evocă faptul că, după moartea președintelui iranian Ebrahim Raisi în urma prăbușirii elicopterului său în nord-estul Iranului, în luna mai, una dintre primele întrebări formulate în mass-media a fost dacă Statele Unite au avut vreo implicare în acest incident.

De asemenea, în contextul vizitei recente a lui Vladimir Putin în Coreea de Nord, s-au ridicat întrebări nu doar referitoare la impactul acesteia asupra tensiunilor din Asia, ci și la oportunitățile pe care le-ar putea aduce dorința președintelui rus de a explora teritorii mai îndepărtate de Kremlin.

Ce beneficii ar obține Statele Unite din asasinarea lui Putin? Ar scădea sau ar crește amenințarea Rusiei pentru SUA și aliații săi? Ar duce la retragerea trupelor ruse din Ucraina și la diminuarea amenințărilor pentru aliații NATO din țările baltice și Europa de Est? Sau ar putea intențiile Rusiei deveni mai agresive și mai imprevizibile?

În Rusia, ca în majoritatea autocrațiilor, puterea este concentrată în mâinile celor care controlează armele, resursele financiare, infrastructura și relațiile internaționale. Potrivit Foreign Policy, această putere este acum deținută de un grup restrâns de septuagenari, majoritatea având legături strânse cu Putin, cu KGB-ul din perioada Războiului Rece și cu orașul său natal, Sankt Petersburg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Analiza sugerează că principalele instituții capabile să influențeze deciziile lui Putin și ale Kremlinului sunt Serviciul Federal de Securitate (FSB), Rosgvardia (Garda Națională) și Serviciul de Securitate Prezidențială (FSO). Totuși, este puțin probabil ca liderii acestor organizații, care împărtășesc aceeași ideologie, să acționeze împotriva lui Putin.

Există, de asemenea, câțiva apropiați ai lui Putin care ar putea avea un cuvânt de spus în succesiunea sa, printre care Igor Sechin, fost viceprim-ministru și actual director general al Rosneft; Serghei Ivanov, fost general-colonel KGB și fost ministru al apărării; și Viktor Ivanov, tot fost general-colonel KGB. Toți aceștia sunt cunoscuți pentru alinierea lor ideologică cu Putin și pentru dorința de a restaura un imperiu care refuză să se conformeze regulilor stabilite de Occident, pe care le consideră menite să mențină Moscova în subordonare.

Ce consecințe ar mai putea avea o eventuală asasinare a lui Putin

În cazul în care Putin ar fi asasinat în străinătate, indiferent de dovezi, vechea gardă ar acuza probabil Statele Unite și ar folosi acest lucru ca argument pentru a-și consolida puterea și pentru a mobiliza publicul, arată aceeași analiză, potrivit adevarul.ro.

Dată fiind paranoia exacerbată de Putin cu privire la amenințarea existențială venită din partea Occidentului, riscul ca Federația Rusă să riposteze militar, direct și cu o reținere incertă este credibil.

În plus, pe fondul nesiguranței, Rusia ar putea, de asemenea, să ia măsuri drastice pe plan intern, care ar putea declanșa o vigoare revoluționară îndelung reținută în rândul populației, ceea ce ar arunca în haos o mare putere înarmată nuclear, concluzionează analiza Foreign Policy

#asasinare #Foreign Policy #Putin #șanse #SUA

Achizițiile online de pe platforme internaționale precum Temu vor fi impozitate începând cu 1 octombrie 2026. Despre noile prevederi a vorbit ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit ministrei, măsura vine în contextul creșterii rapide a numărului de colete comandate din străinătate.

„Anul trecut am avut peste 10 milioane de colete”, a declarat Victoria Belous.

Ministra Finanțelor susține că autoritățile urmăresc să creeze condiții mai echitabile pentru antreprenorii locali, care achită TVA, taxe vamale, impozite și contribuții sociale pentru angajați.

„Trebuie să punem un echilibru și să facem echitate cu antreprenorii locali care importă marfă, achită TVA, achită taxa vamală, achită impozit și taxe locale, achită contribuții sociale”, a explicat Belous.

În opinia sa, platformele internaționale creează o presiune tot mai mare asupra afacerilor din Republica Moldova, întrucât produsele sunt livrate în țară fără ca activitatea comercială să fie impozitată în același mod ca în cazul agenților economici locali.

„Această concurență deja devine o concurență neloială pentru mediul de afaceri din Republica Moldova și noi trebuie să acționăm cât mai prompt pentru a stabili un echilibru”, a declarat ministra.

Întrebată despre impactul măsurii asupra persoanelor care cumpără produse ieftine de pe astfel de platforme, Belous a precizat că autoritățile țin cont de numărul foarte mare de colete și de necesitatea susținerii companiilor care activează și achită impozite în Republica Moldova.

„Ideea, încă o dată, vreau să zic, este că noi trebuie să susținem mediul de afaceri care lucrează și achită impozit în Republica Moldova”, a conchis ministra Finanțelor.