„Asociația Forța Fermierilor cere ca Guvernul să introducă URGENT un mecanism stabil și durabil privind limitarea importului cerealelor și oleaginoaselor, similar cu cele instituite în România și Bulgaria”. Acesta este mesajul agricultorilor în contextul în care, spun ei, „autoritățile au anunțat că starea de urgență urmează să fie ridicată începând cu 1 ianuarie 2024”, iar toate deciziile CSE, inclusiv cea din 4 octombrie 2023 vor fi anulate.

„La 4 octombrie 2023 Comisia Situații Excepționale la insistența permanentă a fermierilor a introdus pentru perioada stării de urgență sistemul de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoaselor.

Deși măsura respectivă a fost aplicată cu mare întârziere, aceasta totuși a stopat prăbușirea prețurilor pe piață internă, după ce chiar atestăm în ultimele două luni creșterea lentă a prețurilor la grău, porumb și floare soarelui. Recent autoritățile au anunțat că starea de urgență urmează să fie ridicată începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că toate deciziile CSE se anuleaza automat, inclusiv decizia din 4 octombrie 2023. Noi cunoaștem că compania Trans Oil intenționează să importe din Ucraina circa 300 mii tone de floare soarelui, ceea ce din nou ar afecta interesele agricultorilor autohtoni”, se arată în mesajul asociației.

Asociația Forța Fermierilor precizează că „lipsa restricțiilor de import, menționate mai sus, nu doar va dezechilibra piața internă, dar și va pune în pericol exportul grăului, porumbului și floarei soarelui în România, care nu odată a atenționat țara noastră despre pericolul reexportului cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina. Iar blocarea exporturilor în România ar fi o catastrofă definitivă pentru fermierii din Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisia situatii exceptionale #fermieri #Guvern #import de cereale

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.