Forumul Economic de la Chișinău, ediția a treia a căruia va avea loc în zilele de 7 și 8 aprilie 2025, a devenit o platformă strategică de promovare a Republicii Moldova pe plan internațional. Forumul facilitează colaborări economice, culturale și academice. Evenimentul, organizat de International Business Society, club de afaceri format în jurul valorilor promovate de Familia Regală a României, a generat rezultate remarcabile la ediția din 2024. Și această ediție a Forumului se va bucura de prezența unor membri ai Familiei Regale a României.

Rezultate care confirmă impactul

Forumul Economic de la Chișinău 2024 a facilitat inițiative esențiale pentru dezvoltarea și promovarea Republicii Moldova la nivel internațional. Martie 2024 a marcat un pas important prin includerea Republicii Moldova în prestigioasa rută culturală Historic Cafes Route a Consiliului Europei, prin intermediul Wine.md. De altfel, recent, a fost aprobată extinderea în ruta Historic Cafes Route și a Castelului Mimi. Tot în martie anul trecut, Moldova și România au fost promovate la Forumul de la Dwor Sierakow din Polonia.

Primăvara 2024 a adus o nouă oportunitate și pentru micii producători agricoli din Republica Moldova, care au avut ocazia de a-și prezenta produsele la Cluj, iar o delegație importantă a participat la o întâlnire specială cu membrii Familiei Regale a României la Castelul Regal Săvârșin. În luna mai, producătorii moldoveni au fost prezenți la Garden Party organizat cu ocazia 10 Mai, Ziua Națională a Regalității și, totodată, Ziua Independenței României. Evenimentul a fost organizat la Palatul Elisabeta.

În iunie, relațiile economice s-au consolidat prin participarea companiilor basarabene la Seara Palatului Elisabeta dedicată Republicii Moldova și prin promovarea acestora la Clubul Diplomatic din București, grație Ambasadei Ordinului Suveran de Malta în România. Următoarea lună a adus o misiune economică în Republica Moldova a unui grup de companii din Cluj și Mureș. Misiunea economică a vizat învestiții în domenii precum MedTech și energie regenerabilă.

În toamna anului 2024, International Business Society a fost prezentă în cadrul unor evenimente organizate de clusterul Cluj IT, care vizează proiecte în domeniul Inteligenței Artificiale, iar luna octombrie a adus promovarea Moldovei și României la Forumul Economic de la Wroclaw, Polonia.

Arta moldovenească a fost pusă și ea în valoare prin promovarea unor artiști plastici, precum Ion Carchelan, la Cluj și Hunedoara. De asemenea, relațiile diplomatice și culturale s-au intensificat prin semnarea Acordului-Cadru de Parteneriat între Universitatea Babeș-Bolyai și Academia de Studii Economice din Chișinău. Mai multe personalități din Moldova și România au fost decorate de mitropolitul romano-catolic de Wroclaw, Jozef Kupny, dar și de cardinalul Francesco Monterisi, la Roma. De asemenea, Republica Moldova a avut o prezență consistentă la reuniunea mondială a Academiei Internaționale a Sfântului Mauritius din Italia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima parte a anului 2024 a fost marcată de promovarea produselor moldovenești la Târgul Regal de Crăciun din Săvârșin, iar anul 2025 a debutat cu o importantă misiune caritabilă, care a constat în donații de alimente pentru sute de persoane nevoiașe din satele Mașcăuți, raionul Criuleni și Larga Nouă, raionul Cahul. Februarie a continuat în același spirit, cu o acțiune caritabilă menită să sprijine școlile din mediul rural moldovenesc prin donații de mobilier și echipamente școlare.

Pe lângă aceste realizări economice și culturale, ediția a doua a Forumului Economic de la Chișinău a facilitat extinderea unor companii românești pe piața moldovenească și a contribuit la semnarea unor acorduri comerciale în domenii precum IT, hardware, arhitectură și proiectare, spații verzi, mobilă, energie verde și food. De asemenea, participanții au manifestat un interes crescut pentru noi investiții în domeniul medical, fonduri europene, inginerie, logistică, educație și gestiunea deșeurilor.

Forumul din aprilie 2025: O nouă etapă de dezvoltare

Ediția a treia a Forumului Economic de la Chișinău, programată pentru aprilie 2025, se anunță a fi un eveniment-cheie pentru atragerea de noi investiții și consolidarea relațiilor economice dintre Republica Moldova și partenerii săi strategici, în primul rând România. Potrivit Aureliei Salicov, vicepreședinta International Business Society: „Forumul Economic de la Chișinău este un catalizator pentru dezvoltarea economică a țării. Impactul acestui eveniment se vede deja în creșterea vizibilității Moldovei și atragerea unui număr tot mai mare de investitori”.

Claudiu Pădurean, Președintele Clubului de Afaceri International Business Society, afirmă importanța continuității acestui forum: „Succesul ediției trecute demonstrează că Republica Moldova poate deveni un pol de atracție pentru mediul de afaceri internațional”.

Forumul Economic de la Chișinău confirmă că Republica Moldova are un potențial considerabil de dezvoltare, în contextul economic regional.

#Chisinau #dezvoltare #forum economic #oportunitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.