Președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, a evidențiat în cadrul Forumului președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, care a avut loc la Iași, că schimburile economice dintre țara noastră și Republica Moldova s-au triplat în ultimii zece ani, conform Agerpres. El a ținut să reliefeze că România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, dar şi principalul investitor străin din Republica Moldova.

”Acum zece ani, schimburile economice (n.r. dintre România și Republica Moldova) erau de un miliard de euro. Astăzi discutăm de trei miliarde de euro. Practic, într-o decadă, în zece ani, s-au triplat. România a devenit cel mai important investitor din Republica Moldova. Avem investiţii de peste 400 milioane de euro şi, totodată, România a devenit principalul partener comercial, exporturile din Republica Moldova fiind direcţionate, preponderent, marea majoritate către România”, a afirmat Ciucă, însoțit la Iași și de comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și de europarlamentarul Rareş Bogdan.

Recent, România și Republica Moldova au semnat un memorandum de înțelegere care cuprinde acțiuni concrete în domeniul economic. De altfel, țara vecină este un susținător puternic al parcursului european al Republicii Moldova, fapt reiterat și de președintele Senatului, Nicolae Ciucă, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Justiției și țara vecină ce a avut loc luna trecută.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #investitor #Nicolae Ciucă #Republica Moldova #Romania

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.