Delirul Mariei Zaharova avansează? Compară guvernarea de la Chișinău cu regimul hitlerist și colonialiștii din Africa
MAE comentează ce a spus Zaharova: În ceea ce privește particularitățile sărbătorii Anului Nou, este de neîntrecut

Tot mai mulți analiști admit că Kremlinul încearcă să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Republica Moldova, după cele mai recente acuzații ale Ministerului rus de Externe. Potrivit istoricului Octavian Țîcu, Rusia și-ar trăda frica de a nu fi atacată și de a dispărea, lipsa rațiunii privind „lupta cu nazismul” și tendința de a apăra drepturile vorbitorilor de limba rusă, ci nu a cetățenilor ruși. Totodată, în opinia, rectorului USM, Igor Șarov, declarațiile lui Vladimir Putin, precum că nu-și dorește extinderea războiului, trebuie privite cu mare rezervă. Mai multe declarații au fost făcute la emisiunea „Realitatea te privește” de la RLIVE, moderată de Valentina Ursu, ediția de vineri, 10 mai curent.

„Trebuie să citim raportul Ministerul de Externe al Federației Ruse, care este cel mai important instrument de propagandă a regimului putinist totalitar, din noiembrie 2023, publicat la fiecare sfârșit de an. Acum întreaga lume occidentală este împotriva acestui regim, unica lui șansă este mobilizarea societății ruse și statisticile ne arată că 75 la sută dintre ruși susțin războiul din Ucraina și regimul putinist. Atunci când ne uităm la argumentele acestei susțineri, ele sunt trei. Primul este pericolul și frica ca Rusia să fie atacată (ei văd în apropierea NATO și de UE un pericol de dispariție a Rusiei, care nu este întru totul lipsit de sens. Tradiția istorică arată că Rusia a fost invadată de mai multe ori din Occident. Acum mare frică a Rusiei este transformarea puterii UE, gândiți-vă că în 15-20 de ani fostele state sovietice sau sub controlul acesteia au devenit membri ai UE. UE prin politica de europenizare, prin IT, prin drepturile omului, prin societate liberală, prin separarea puterilor în stat, bunăstare, securitate, a creat o alternativă.

A doua chestiune pe care o invocă este „lupta cu nazismul”. Denazificarea Ucrainei este văzută ca un argument important, o chestiune care nu are o logică rațională. De multe ori nici nu trebuie să privim societatea rusă ca o logică rațională. Rușii sunt un popor plin de misticism. Al treilea argument este apărarea dreptului vorbitorilor de limba rusă. Nu e vorba de apărarea drepturilor rușilor. Americanii apără drepturile americanilor, britanicii pe cele ale britanicilor, nu pe cele ale vorbitorilor de limba engleză.

Întorcându-ne, Ministerul de Externe își conturează discursul reieșind din aceste trei mari teme. Nu este doar în adresa Republicii Moldova, trebuie să privim lucrurile mai extins, propagandistica războiului hibrid. Această stilistică cuprinde 43 de țări, inclusiv în România. În primul rând lupta cu monumentele, intimidarea și discriminarea vorbitorilor de limba rusă, caracterul de marionetă al guvernărilor”, a explicat Octavian Țîcu.

„Rusia își continuă planurile sale expansioniste. Putem aduce mai multe exemple din istorie vizavi de acest subiect. Faceți o comparație dintre perioada lui Putin din 2000 (venirea la putere) și 2008. Sunt două persoane completamente diferte, or Rusia nu poate fără „un Stalin”, fără de o figură puternică la nivel de imagine, pentru că s-au asociat cu o perioadă de democrație. Doar în momentele de slăbiciune a Rusiei, noi am avut de profitat: fie în 1859, când s-au unit Principatele Române ca urmare a războiului Crimeei, fie după revenirea la putere a bolșevicilor în 1917, când s-a realizat dezideratul nostru de unire, fie în momentul destrămării URSS din 1991, când a fost proclamată Independența Republicii Moldova. În această ordine de idei, cea de-a doua perioadă a aflării lui Putin în funcție se rezumă la revenirea la practicile sovietice și schimbările făcute în manualele școlare”, a punctat Igor Șarov.

Emisiunea integrală poate fi urmărită mai jos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Lumea rusă sau UE? „Doar una aduce pace, prosperitate, proiecte educaționale și libertate”

#Igor Șarov #Octavian Ticu #Rusia #UE #Vladimir Putin

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.