Fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Roman Tiutin, a anunțat că va candida la funcția de bașcan al regiunii, la alegerile din 15 noiembrie, din partea partidului Alianța „Moldovenii”. Acesta a declarat că are câteva priorități, printre care infrastructura, economia și educația, transmite IPN.

„Această decizie a fost luată în mod conștient. De mult timp mă ocup de activități social-politice și consider că, astăzi, Găgăuzia are nevoie de o abordare nouă – mai puțină confruntare politică, mai multă muncă concretă, dezvoltare și responsabilitate”, scrie Roman Tiutin într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Roman Tiutin spune că extinderea rețelelor de apă și canalizare ar trebui să fie o prioritate, urmată de repararea drumurilor. De asemenea, candidatul propune și descentralizarea administrației, astfel încât problemele locale să fie soluționate cât mai aproape de oameni. Candidatul partidului Alianța „Moldovenii” spune că va acorda atenție pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, familiilor cu venituri mici și altor persoane aflate în situații vulnerabile.

Roman Tiutin și-a început activitatea politică în Partidul Comuniștilor, apoi a trecut la Partidul Socialiștilor. El a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei pentru primul mandat în 2012 din partea PCRM, iar în 2016 a obținut un nou mandat, din partea PSRM.

În 2017, pe numele lui Roman Tiutin au fost deschise dosare privind răpirea unei persoane și huliganism. Într-un caz, prima instanță l-a condamnat la cinci ani de închisoare, iar în celălalt – la un an. Ulterior, în 2019, Curtea Supremă de Justiție a dispus încetarea ambelor cauze. În acest interval de timp el nu s-a aflat în țară, revenind abia după pronunțarea deciziei CSJ. Odată revenit, acesta a fost exclus din PSRM.

Ulterior, Roman Tiutin s-a apropiat de echipa fugarului Ilan Șor și a participat la acțiuni publice organizate de susținătorii acestuia în Găgăuzia. El a susținut-o public pe Evghenia Guțul și a criticat sancțiunile aplicate pentru implicarea în schemele de corupere a alegătorilor.

Până acum, și-au anunțat participarea ca independenți la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei deputatul Alexandr Stoianoglo, fostul deputat Petru Vlah și fostul deputat Fiodor Găgăuz. De asemenea, Nicolai Dudoglo, liderul Partidului Popular din Găgăuzia, a declarat că va candida din partea formațiunii pe care o conduce.

Pentru scrutinul din 15 noiembrie, candidații la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba română și limba găgăuză. Este pentru prima dată când cunoașterea limbii de stat este prevăzută drept condiție pentru cei care candidează la această funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Gagauzia #Roman Tiutin

Cum transformi o lansare de carte aridă sau o premieră de teatru într-un subiect pe care publicul să-l devoreze pe nerăsuflate? Sâmbătă, 19 septembrie 2026, sala Teatrului „Alexie Mateevici” s-a transformat dintr-un spațiu al spectacolului într-un laborator viu de jurnalism cultural.

Tinerii cursanți ai proiectului „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” s-au întâlnit pentru a învăța cum să dea viață textelor, în cadrul workshopului „Cum transformăm cultura într-o poveste jurnalistică relevantă”. Ghidul lor în această călătorie dincolo de culise a fost Elena Frunze-Hatman, actriță, manager cultural și directoarea teatrului gazdă.

Cu multă căldură și deschidere, Elena le-a vorbit viitorilor jurnaliști despre dinamica din spatele cortinei și despre felul în care un eveniment cultural poate deveni o poveste care ajunge cu adevărat la public.

„Cultura nu înseamnă doar liste de date și nume pe afișe, ci înseamnă emoție pură și oameni”, a fost una dintre ideile care au stat la baza întâlnirii.

Iar pentru tineri, experiența nu s-a limitat la informații și exerciții. A fost și o ocazie de a descoperi perspective noi și de a interacționa cu oameni din domeniu. Rozana Eremia a vorbit despre această experiență ca despre un spațiu în care dezvoltarea profesională vine la pachet cu conexiuni noi:

„Este un seminar foarte important, pentru că dezvoltă foarte multe abilități, pe plan și profesional, dar și este plăcut să faci cunoștință cu oameni diferiți.”

Pe parcursul workshopului, participanții au învățat să depășească clișeele dintr-un interviu, să asculte cu adevărat un artist și să caute miezul uman din spatele unui act de creație. Pentru Cristian Guțu, întâlnirea directă cu profesioniștii este unul dintre motivele pentru care aceste workshopuri sunt importante:

„Am venit la aceste seminare pentru a cunoaște, în primul rând, mentorii care sunt aici, pentru că ei au o anumită analiză, o anumită experiență în domeniul în care se află și ne pot împărtăși experiența lor cu noi.”

Ce s-a întâmplat în laboratorul practic?

Exerciții intense: Tinerii au lăsat deoparte limbajul academic rigid și au rescris comunicate culturale de presă, transformându-le în știri dinamice și atractive pentru publicul modern.
Storytelling multimedia: S-a discutat despre cum muzica, teatrul și literatura pot fi povestite vizual pe platformele digitale, fără a le știrbi din valoare.
Limba română ca standard: S-a subliniat importanța unei exprimări corecte, curate și elevate, ca instrument esențial al jurnalistului și ca modalitate de promovare a valorilor autentice.

Dar poate cel mai valoros lucru s-a întâmplat atunci când teoria a fost pusă în practică. Participanții au scris, au prezentat și au primit feedback pe propriile materiale.

Pentru Bianca Perju, exercițiul a venit chiar cu o mică descoperire personală:

„Am scris o știre despre viața culturală a Chișinăului, am prezentat-o și a fost apreciată. Am descoperit și eu acest talent la mine, astăzi.”

Astfel, workshopul a devenit mai mult decât o lecție despre jurnalism cultural. A fost un spațiu în care tinerii au putut să testeze idei, să primească feedback, să pună întrebări și, poate, să descopere ceva nou despre propriul lor potențial.

Iar când cultura este privită nu doar prin prisma evenimentului, ci prin prisma oamenilor, emoțiilor și poveștilor din spatele lui, un simplu spectacol, o carte sau o expoziție poate deveni începutul unei povești jurnalistice care merită spusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.