„Acest eșec confirmă aroganța și nimicnicia actualei guvernări”, astfel a comentat fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, eșuarea concursului pentru selectarea unui judecător la Curtea Constituțională (CC), demarat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, fostul ministru scrie că eșecul repetat al concursului, modul de desfășurare al acestuia, reprezintă o rușine pentru guvernarea din Republica Moldova atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

„Acest eșec confirmă aroganța și nimicnicia actualei guvernări care a demonstrat incapacitatea de a organiza un concurs veritabil, în condiții de transparență maximă și credibil pentru societate; a tolerat participarea la concurs a unor persoane compromise iremediabil, guvernarea fiind tentată chiar să promoveze o persoană compromisă la funcția de judecător al CC cu titlu de mulțumire pentru loialitatea manifestată în raport cu puterea; a compromis încrederea profesioniștilor compatibili cu funcția de judecător al CC că se face un concurs pe bune, fapt ce a favorizat neparticiparea lor la concurs”, scrie Nagacevschi.

Între timp, fostul ministru mai scrie că

„Este regretabil că s-a acceptat desfășurarea concursului pentru selectarea celui de-al 6-lea judecător al CC în condițiile în care guvernarea până în prezent nu a acționat în vederea completării CSM conform prevederilor Constituției până la 12 membri. Or, anume din cauza guvernării avem până în prezent un CSM cu o componență redusă de doar 6 membri din 12, fapt ce afectează grav legitimitatea acestui organ important în sistemul de stat. Stimată guvernare, completați CSM-ul conform Constituției! Este o urgență!”, a conchis acesta.

Joi, 22 iunie, plenul Consiliului Superior al Magistratului (CSM) a anunțat că a eșuat concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională (CC). Niciunul dintre cei 11 candidați nu au acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi desemnați în calitate de judecător la Înalta Curte, din partea CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concursul de la CC a eșuat pentru a doua oară. 11 candidați au depus cereri de participare, printre care: Teodor Cârnaț, profesor universitar și jurist, care anterior a mai candidat pentru aceeași funcție, Nina Cernat, președinta interimară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Tatiana Răducanu, fost judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), dar și judecătorul Gheorghe Balan, fost șef al Inspectoratului General de Poliție (IGP).

#CC #concurs esuat #CSM #MJ

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china