Doi foști angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP), acuzați de abuz în serviciu, riscă până la 3 ani de închisoare. Cauza penală a fost pornită în noiembrie 2015, de către Centrul Național Anticorupție (CNA). Procuratura Anticorupție (PA) anunță că a finalizat urmărirea penală în care sunt vizați cei doi și a expediat-o în instanța de judecată.

„Potrivit probelor administrate, Departamentul Instituțiilor Penitenciare şi un agent economic, au încheiat în anul 2015, un contract de livrare a cărbunelui mai multor subdiviziuni ale Departamentului în sumă totală de 9 008 160 lei. Însă, unul din inculpați, ce la acel moment exercita funcția de director adjunct al DIP împreună cu șeful Direcției logistice din cadrul DIP, dădeau indicații telefonice șefilor secțiilor logistice din cadrul penitenciarelor sau nemijlocit șefilor penitenciarelor (al doilea inculpat deținând la momentul săvârșirii infracțiunii funcția de șef adjunct, concomitent șef al serviciului logistică al Penitenciarului nr.10 Goian), să semneze în rubrica „Primit bunurile” pe toate facturile fiscale de livrare a cărbunelui prezentate de reprezentanții furnizorului, indiferent de faptul dacă cărbunele indicat în facturi a fost livrat sau nu, menționând, că aceasta este indicația conducerii DIP.

Prin urmare s-a stabilit, că din totalul volumelor de cărbune, livrat pentru fiecare instituție subordonată DIP, lipseau diferite cantități, în total fiindu-i cauzat Administrației Naționale a Penitenciarilor, un prejudiciu în sumă totală de aproximativ 400 000 lei”, se arată în comunicatul PA.

Acuzatorii precizează că în privința a patru învinuiți, la cererea lor a fost încetată urmărirea penală pe motivul intervenirii termenului de prescripție, iar ceilalți doi nu și-au recunoscut vinovăția și nu au exprimat acordul încetării urmăririi penale, cauza penală fiind trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

„Dacă vor fi găsiți culpabili de comiterea infracțiuni de abuz în serviciu, aceștia riscă o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 6000 la 16000 lei sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani (pedeapsa în vigoare favorabilă la momentul săvârșirii infracțiunii)”, spun procurorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#abuz de serviciu #CNA #penitenciar #Procuratura Anticoruptie.

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.