Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Fostul consilier al președintelui kârgâz nu va fi extrădat, în urma unei decizii a Judecătoriei Chișinău

05 Iun. 2025, 19:27
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
05 Iun. 2025, 19:27 // Societate //  Realitatea.md

Fostul consilier al președintelui kârgâz, Khaidarali Khalikov, nu va fi extrădat. Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a respins la 2 iunie 2025, demersul Procuraturii Generale privind extrădarea, întrucât acesta beneficiază de statut de refugiat în R. Moldova, informează Asociația Promo-Lex. Avocatul Vadim Vieru a confirmat pentru ZdG.md că Khalikov a primit azil.

„R. Moldova, ca parte a Convenției de la Geneva din 1951 și a altor tratate internaționale relevante, are obligația de a proteja persoanele care pot fi supuse unor tratamente inumane, torturii sau persecuțiilor politice în țara de origine. Principiul non-refoulement interzice în mod categoric returnarea sau extrădarea acestor persoane”, explică asociația Promo-Lex, într-un comunicat din 5 iunie.

Khaidarli Khalikov, născut în 1965, este originar din Uzbekistan, însă și-a stabilit ulterior cetățenia kârgâză. În perioada 2013–2024, acesta a activat în Republica Kârgâzstan, inclusiv în calitate de consilier al președintelui. Conform propriilor declarații, a părăsit Kârgâzstanul fiind amenințat și temându-se pentru securitatea sa, după ce a refuzat să îndeplinească anumite indicații pe care le considera ilegale și denigratoare la adresa unor oponenți politici ai președintelui.

El a fost reținut în R. Moldova la data de 10 ianuarie 2025, în baza unui mandat internațional emis de autoritățile kârgâze pentru presupuse fapte de escrocherie. De la bun început, acesta a contestat acuzațiile, invocând riscuri serioase de persecuție politică și un posibil tratament inuman în țara de origine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.