Victor Micu, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și membru al Partidului „Mișcarea Respect Moldova”, denunță recentele modificări legislative privind profesia de avocat. Într-o declarație publică, el sprijină greva avocaților și atrage atenția asupra efectelor grave pe care le poate avea politizarea acestei bresle. „Nu o fac pentru beneficii personale sau salarii mai mari, ci pentru a apăra independența profesiei și buna funcționare a statului de drept”, adaugă Micu.

„Pe 10 iulie, la ultima ședință plenară a sesiunii de primăvară a Parlamentului, din cadrul legislaturii a XI-a, majoritatea PAS a votat, în regim accelerat și cu multiple abateri, 79 de proiecte legislative, printre care și modificările la Legea cu privire la avocatură. Proiectul a fost transmis Uniunii Avocaților din Moldova cu doar două ore înainte de votul final, fără respectarea procedurilor legale de consultare și avizare prevăzute de Legea nr. 100/2017 privind actele normative. Aceasta nu este o simplă omisiune tehnică, ci o încălcare gravă a principiilor care garantează transparența, legalitatea și calitatea procesului legislativ”, se arată în mesajul lui Victor Micu.

În opinia sa, noile prevederi legale introduc riscuri majore de influență politică asupra avocaturii. Prezența obligatorie a membrilor desemnați de Ministerul Justiției în comisiile de licențiere, etică și disciplină sau contestații diminuează autonomia profesiei și poate crea precedente periculoase.

„Avocații au nevoie de respect, la fel ca orice altă profesie din această țară. O societate care își tratează apărătorii legii ca pe o amenințare este o societate care își neagă propriile drepturi. Se conturează tot mai clar ideea unei campanii de restricționare a libertății profesiei de avocat, unde statul să dețină mai multe pârghii de influență asupra apărătorilor. Dacă este așa, asistăm la o amenințare directă la adresa justiției independente. Rămâne de văzut ce urmează. Un lucru este cert: tăcerea nu este o opțiune”, a concluzionat Victor Micu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, Președinția urmează să examineze proiectul de lege, în termen de 14 zile, urmând ca decizia să fie comunicată public, conform procedurilor legale. Declarația a fost făcută pentru IPN de către purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov.

Președinția va examina proiectul privind modificarea Legii avocaturii și se va expune

#legea avocaturii #modificari #Partidul Respect Moldova #scandal

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.