Curs valutar
  • EUR
    20.1298
    0.2727%
  • USD
    17.9458
    0.0323%
  • RUB
    0.2167
    -0.4615%
  • RON
    3.7666
    0.2443%
  • UAH
    0.3945
    0.1267%

Toate știrile

11 noiembrie 2026

Fostul primar de Căușeni, găsit vinovat de huliganism: amendă de 35 000 de lei

21 Aug. 2026, 16:53
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
21 Aug. 2026, 16:53 // Societate //  Vlada Ciorici

Fostul primar al orașului Căușeni Anatolie Donțu a fost recunoscut vinovat de huliganism și condamnat la o amendă de 35.000 de lei. Sentința a fost pronunțată vineri, 21 august 2026, de Judecătoria Căușeni, sediul Central, în dosarul penal pornit după incidentul produs în vara anului trecut în apropierea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din oraș. Hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel Centru. Potrivit sentinței, instanța l-a găsit pe Anatolie Donțu vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 287 alin. (1) din Codul penal – huliganism – și i-a stabilit o amendă de 700 de unități convenționale, echivalentul a 35.000 de lei. Instanța a explicat că, în condițiile prevăzute de Codul penal, condamnatul poate achita jumătate din amendă dacă o plătește în cel mult trei zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, sancțiunea se consideră executată integral.

Va trebui să achite și despăgubiri

Pe lângă amendă, Judecătoria Căușeni a dispus încasarea de la Anatolie Donțu a 320 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată suportate de stat, transmite studio-l.online.

Totodată, instanța a admis parțial pretențiile formulate de părțile vătămate. Astfel, Donțu urmează să-i achite lui Oleg Matveev 2.500 de lei cu titlu de prejudiciu moral și alți 3.000 de lei pentru cheltuielile de asistență juridică. Lui Andrei Bostan urmează să-i achite 5.000 de lei prejudiciu moral și 3.000 de lei pentru asistența juridică.

În motivarea sentinței, instanța a apreciat că prejudiciile morale au fost demonstrate parțial și că sumele stabilite sunt proporționale cu acțiunile ilicite constatate. De asemenea, judecătorul a considerat drept reale și rezonabile cheltuielile de câte 3.000 de lei suportate de fiecare dintre părțile vătămate pentru serviciile avocatului.

Procurorul ceruse un an de închisoare

Anterior, acuzatorul de stat solicitase o pedeapsă mai severă. Potrivit sentinței, procurorul a cerut ca Anatolie Donțu să fie recunoscut vinovat și condamnat la un an de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. Avocatul părților vătămate și acestea au susținut poziția procurorului. Apărarea, în schimb, a cerut achitarea, iar Anatolie Donțu nu și-a recunoscut vinovăția și a solicitat, de asemenea, să fie achitat.

De la ce a pornit dosarul

Cazul datează din 12 iunie 2025. Când după o ședință desfășurată la Primăria Căușeni, în care fuseseră discutate probleme privind salubrizarea orașului, între Anatolie Donțu și mai mulți consilieri orășenești s-a produs un conflict în zona bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Consilierul Andrei Bostan declara atunci că a intervenit pentru a-i despărți pe Donțu și consilierul Oleg Matveev și că ar fi fost lovit cu capul. Cazul a ajuns ulterior în atenția poliției.

A doua zi după primele informații despre incident, Anatolie Donțu a venit cu propria versiune. Acesta declara că ar fi fost provocat de consilieri și susținea că nu l-a lovit pe Andrei Bostan, ci doar l-ar fi împins. Donțu anunța totodată că a depus o plângere la poliție împotriva consilierilor Oleg Matveev și Andrei Bostan.

Ce a reținut instanța din imaginile video

În sentința din 21 august 2026, instanța face referire și la înregistrările video examinate în cadrul dosarului. Potrivit descrierii consemnate de judecător, în imagini se observă cum Anatolie Donțu și Oleg Matveev se îndreaptă unul spre celălalt, după care Donțu îl împinge cu ambele mâini pe Matveev. Andrei Bostan intervine între cei doi, iar ulterior Donțu se întoarce spre acesta și îl lovește cu fruntea în regiunea capului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Alexandru Donțu, fiul ex-primarului Anatolie Donțu, a câștigat alegerile la Căușeni. Doar că în martie 2026, Alexandru Donțu a fost reținut  într-un dosar de corupție. Potrivit anchetatorilor, acesta este cercetat pentru că ar fi primit mită de 89.300 de lei pentru atribuirea unui contract de lucrări.

Ulterior, Alexandru Donțu, a revenit la muncă după 3 luni petrecute în arest.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!