Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#INI #viața personală

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.