Uneori, războiul are chip de femeie – femeia care salvează vieți, femeia care aduce speranță, femeia care ajunge în cronicile pe care le citim. La un an distanță de începutul agresiunii militare nejustificate a Rusiei în Ucraina, Europe Café, în parteneriat cu Nobel Women’s Initiative și United for Ukraine, a găzduit proiecția documentarului „Oh, Sister!”. Pelicula va fi difuzată și pe RLIVE TV, duminică, 26 februarie, la ora 20:00.

Filmul prezintă istoriile a șase femei din Ucraina, care luptă pentru pace și demnitate. La proiecție a participat ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks și cel al Ucrainei, Marko Shevchenko, care, alături de reprezentanții ambasadelor rezidente și oficialii moldoveni, au adus un omagiu celor care luptă în Ucraina pentru dreptul lor de a trăi într-un stat independent.

„Războiul nu e doar despre atacuri militare, războiul implică poveștile oamenilor, oameni care luptă pe diverse fronturi, care participă într-un mod sau altul la edificarea sistemului de apărare a propriei țări. Războiul din Ucraina, dar și acest film documentar, ne convinge, încă o dată, că războiul are și față de femeie. Poveștile celor șase femei ucrainene prezentate în documentar sunt impresionante. Ele sunt eroine adevărate care luptă pentru pace, iar angajamentul lor este o mărturie a speranței și rezistenței. Două treimi din refugiații care au găsit adăpost temporar în Republica Moldova sunt femei, care încearcă să-și continue viața aici de dragul copiilor lor”, a declarat Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Fiecare ucrainean luptă pentru țara sa, pentru libertate, pentru independență și pentru pace. Și, o mare parte din această luptă are loc în afara frontului. Femeile ocupă un loc central în această luptă. Trebuie să recunoaștem rolul crucial pe care îl joacă femeile nu numai pentru că acesta reflectă realitatea, ci și pentru că, în eventualul proces de reconstrucție și de restabilire, pacea durabilă și sustenabilă va fi obținută numai dacă vocile femeilor vor deveni auzite și vor fi luate în considerare”, a menționat Justīne Elferte, producătoarea filmului „Oh, Sister!”.

Filmul „Oh, Sister!” dezvăluie curajul de neclintit al celor care opun rezistență ofensivei ruse. Acesta prezintă poveștile emoționante ale femeilor din Ucraina – juriste, medici, voluntare, conductoare – care au ales să rămână în țara lor, să salveze vieți și să lupte pentru pace și dreptate. Protagonistele documentarului dezvăluie lucruri mai puțin cunoscute, împărtășesc din propria experiență și inspiră prin curajul de care dau dovadă în fiecare zi.

Documentarul a fost produs de Nobel Women’s Initiative în parteneriat cu United for Ukraine, în urma călătoriei a trei femei laureate ale Premiului Nobel pentru Pace – Tawakkol Karman din Yemen, Jody Williams din SUA și Leymah Gbowee din Liberia – în regiunile Cracovia, Polonia și Lviv, Ucraina, în iunie 2022.

„Oh, Sister!” va fi difuzat și pe RLIVE TV, duminică, 26 februarie, la ora 20:00. De asemenea, o proiecție publică a documentarului va fi organizată la 1 martie 2023, începând cu 18:00, în incinta Europe Café. Doritorii de a participa la proiecția publică a documentarului sunt rugați să completeze formularul de participare, accesibil la AICI.

În cele 365 zile de război în Ucraina, Uniunea Europeană și statele sale membre, în cadrul inițiativei Echipa Europa, și-au mobilizat resursele și au venit cu un răspuns promt la necesitățile stringente ale Republicii Moldova și ale refugiaților din Ucraina. UE și statele membre au alocat pentru gestionarea fluxului de refugiați un ajutor umanitar în valoare de aproape 60 de milioane de euro. Asistența a inclus suport financiar, dar și bunuri de primă necesitate pentru cetățenii Ucrainei, ajunși în Republica Moldova, în căutarea siguranței.

Provocările generate de invazia Rusiei în Ucraina au arătat cât de importantă este solidaritatea dintre state, dar și cea dintre oameni.

#documentar #femei #film #Janis Mazeiks #război Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.