Centrul Rus pentru Știință și Cultură din Praga, cunoscut drept „Casa Rusă”, a fost vizat de un atac cu cocktailuri Molotov, comis de agresori necunoscuți, în seara zilei de 26 martie. Autoritățile cehe au precizat că nu au fost înregistrate victime, însă a fost deschis un dosar penal pentru distrugere intenționată de bunuri, iar făptașii sunt în curs de identificare.

Directorul instituției, Igor Girenko, a declarat că atacatorii au aruncat șase cocktailuri Molotov.

„Trei dintre ele au aterizat în interiorul clădirii, în bibliotecă, dar nu au explodat, în timp ce restul au provocat un incendiu care a fost stins”, a spus acesta, adăugând că geamurile au fost sparte.

În același context, Girenko a sugerat că momentul atacului nu ar fi fost întâmplător.

„Atacul a fost programat să coincidă cu evenimentul final al Zilelor Culturii Ruse, programat pentru 27 martie”, a afirmat Igor Girenko, fără a indica suspecți, dar mulțumind autorităților cehe pentru intervenția rapidă.

Instituția se află în cartierul diplomatic Dejvice, în apropierea Ambasadei Rusiei, și funcționează sub coordonarea agenției de stat „Rossotrudnicestvo”, inclusă pe lista sancțiunilor UE pentru propagandă. Cu toate acestea, centrul continuă să organizeze cursuri de limbi străine, să premieze traducători și să proiecteze filme rusești, activitățile fiind reglementate prin acorduri interguvernamentale.

De-a lungul anilor, au existat solicitări repetate pentru închiderea instituției, care funcționează în capitala cehă din 1971. În aprilie anul trecut, zeci de activiști ai organizației „Vocea Ucrainei” au protestat în fața clădirii împotriva agresiunii ruse în Ucraina. La acel moment, ambasadorul rus în Republica Cehă, Alexander Zmeevsky, a criticat „atmosfera nesănătoasă” din Praga.

Totodată, Centrul Cultural Ceh din Moscova este închis complet din martie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina.

Cu puțin timp înainte de acest incident, o fabrică din Pardubice, aparținând unei companii care produce drone inclusiv pentru Ucraina, a fost incendiată. Un grup pro-palestinian de stânga și-a revendicat responsabilitatea, iar trei activiști au fost reținuți. Poliția a anunțat că investighează și o posibilă „legătură cu Rusia”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #Casa Rusa #Praga

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.